Teoria si aplicatiile trateaza, practic, numai spatiul cultural european. Europa
este mediul cultural unde dezvoltarea extensiva a civilizatiei s-a facut pe baza
modelelor simbolice, asociate sau nu cu modele imagine.
Exceptind Geometria (creata totusi in spatiul aflat in strinsa comunicatie cu
spatiul cultural european), marile modele fundamentale au fost create de europeni.
Este vorba, de exemplu, de Crestinism, de conceptia heliocentrica a lumii, de
navigatia in marea libera, de muzica polifonica, de Mecanica lui Newton, de
Mecanica Cuantica si de Teoria Relativitatii.
Aici o sa incerc sa caracterizez spiritul european in baza acestor considerente.
Crestinismul a fost facut de europeni pentru europeni. Citeva caracteristici ale
Crestinismului sunt spiritul de toleranta si tendintele reduse spre fanatism.
Intrucit aceasta religie a fost facuta de europeni dupa "chipul si asemanarea"
lor, o prima concluzie ar fi ca europeanul este tolerant si liberal (accepta
discutii despre orice subiect).
Imperiul Roman a fost creat prin lupte dar, oriunde au ajuns, romanii (deci
europenii) au creat structuri de organizare eficiente care au fost si in favoarea
popoarelor cucerite. In masura in care au fost cuceritori, romanii au fost si
civilizatori. Aceasta caracteristica, de a fi civilizatori, se intilneste
permanent in modul de gindire si actiune al europenilor pina in zilele noastre.
Astfel, marile imperii coloniale europene nu au dus la colonizarea Europei cu
sclavi (au existat tendinte dar neesentiale per ansamblu). Din contra, indiferent
de multele nedreptati facute de europeni, la parasirea tarilor foste colonii,
aceste tari au fost lasate intr-o stare in general buna sau chiar foarte buna
(Hong Kong de exemplu). In zilele noastre Uniunea Europeana cheltuieste multi bani
obtinuti din munca europenilor pentru a civiliza Romania, de exemplu.
Un numar semnificativ de fapte arata ca europenii au spirit de aventura (Marco
Polo, Cristofor Columb, Ferdinand Magellan etc.). Spiritul de aventura este strins
asociat cu dorinta de cunoastere, de a cauta mereu cai noi de evolutie, de a pune
orice in discutie, de a nu se multumi niciodata cu o situatie declarata
invarianta.
Exista un exemplu extrem de interesant in legatura cu aparitia conceptiei
heliocentrice a Universului. Astfel, inca din antichitate, toata lumea stia ca
Pamintul este centrul Universului. Acest lucru era sustinut de experienta directa
zilnica (Soarele dispare dupa orizont la apus si reapare in partea cealalta la
rasarit, stelele si Luna par a se roti in jurul Pamintului). De asemenea,
invatatii antichitatii ne-au lasat metode de calcul precise ale eclipselor de
Soare si de Luna precum si date despre Ecliptica si in consecinta, despre pozitia
ecuatorului si a tropicelor. In plus, cel putin intr-o forma implicita, Biblia
sustine ca Pamintul este centrul Universului. Si atunci de ce in jurul anului 1500
unii europeni considerau ca ceva nu este in regula cu conceptia ca Pamintul este
centrul Universului?
Exista o mica problema: dintre miliardele de astrii de pe cer, cinci aveau o
miscare aparent haotica (Grecii le-au numit astrii ratacitori sau planete).
Spiritul european nu putea sa accepte asta. Nicolaus Copernic a publicat, in
ultimul an al vietii lui, teoria heliocentrica a Universului. Din nefericire aici,
si nu numai aici, spiritul european s-a ciocnit violent cu Biserica Crestina.
Giordano Bruno, un mare european, a platit cu moartea pentru ca a sustinut ca
Pamintul nu este centrul Universului iar Galileo Galilei a trebuit sa se umileasca
pentru a scapa cu viata.
Dar, surpriza, Kepler a verificat teoria lui Copernic si a descoperit ca este
gresita (pozitiile calculate ale planetelor nu corespundeau cu datele
experimentale). Kepler nu s-a lasat descurajat si a descoperit ca daca orbitele ar
fi considerate eliptice nu circulare ca la Copernic, atunci calculele ar fi
compatibile cu datele experimentale. Problema a fost transata indiscutabil in
favoarea spiritului european. Dupa multe secole Biserica Crestina a recunoscut,
oficial, situatia si l-a "reabilitat" pe Galileo Galilei dar nu si pe Giordano
Bruno.
Aceste considerente sugereaza esenta spiritului european: liberalismul si
toleranta, dorinta de cunoastere si tendinta spre aventura.
Vom spune citeva cuvinte in plus despre o problema care apare acum cind se
incearca scrierea unei Constitutii europene. Problema este asociata cu protestele
Bisericii Crestine pentru neincluderea in textul proiectului de Constitutie a unei
fraze despre radacinile crestine ale civilizatiei europene. Asa cum am vazut mai
sus, crestinismul a fost creeat de europeni pentru europeni. Cu toate aceste, in
multe situatii spiritul european s-a ciocnit violent cu spiritul crestin. Motivul
principal este legat de dinamismul asociat spiritului european care nu se poate
impaca cu un model invariant (religia).
Spiritul european a invins totdeauna dar biserica nu a reusit sa evolueze
suficient de rapid pentru a sustine totdeauna spiritul european. Biserica nu pare
a fi invatat nimic in decursul mileniilor din moment ce, chiar in zilele noastre
se opune spiritului european in probleme cum ar fi casatoriile homosexuale,
avortul sau acceptarea de femei-preoti. Astfel, exista', pina la un punct, o
justifiacre pentru decizia, preliminara totusi, de a nu include o referire la
crestinism in Constitutia Europeana.
Aici este de observat ceva important: a accepta casatorii homosexuale, de exemplu,
nu este din principiu un lucru bun si cred ca multi europeni impartasesc acest
punct de vedere. Totusi, spiritul european liberal si tolerant ne spune ca,
trecind peste orice argumente pro sau contra, nu trebuie sa existe, din principiu,
nici o autoritate care sa se opuna dorintei oamenilor de a experimenta si de a
cauta noi forme de convietuire. Si homosexualii sunt europeni si au dreptul de a-
si trai viata asa cum ei considera ca este bine.
Mai este de precizat un lucru: faptul ca biserica crestina creata de europeni
pentru europeni a ajuns in conflict, uneori violent, cu spiritul european, nu
inseamna in nici un caz ca biserica este anti-europeana. In decursul celor aproape
doua milenii de crestinism, biserica crestina a avut un rol extrem de pozitiv atit
in pastrarea stabilitatii lumii dar si in progresul civilizatiei europene in
general. Credinta in Dumnezeul crestin a stabilizat in mod esential societatea si,
prin multele modele de ecranare specifice, a dat speranta multor oameni. Parasirea
credintei, in schimb, a creat monstrii (comunismul, de exemplu). Aceasta sectiune
vrea doar sa arate ca biserica ar trebui sa fie mai flexibila si, indiferent de
meritele ei incontestabile, sa evite sa mai intre in conflict cu spiritul
european. Spiritul european a cistigat totdeauna si va cistiga totdeauna orice
batalie cu spiritul crestin.
Evolutia spre modele simbolice reduce tot mai mult influienta bisericii asupra
societatii si acest lucru se constata in cresterea numarului celor care se
indeparteaza de biserica. Vom analiza putin acest fenomen.
Astfel, termenul de "ateu" este perceput de multi ca insemnind negarea existentei
lui Dumnezeu. Totusi, acest termen mai are o semnificatie (mai aproape de
semnificatia lui initiala, data de greci, in antichitate) si anume, o persoana
care poate trai si fara ajutorul lui Dumnezeu. Notam termenul cu "ateu2" si ii
asociem aceasta definitie: o persoana care traieste si fara ajutorul lui Dumnezeu,
fara alte precizari.
Un ateu2 ar putea, de exemplu, sa nu conteste existenta lui Dumnezeu dar sa nu
aiba nevoie de El pentru a trai normal intr-o societate de tip european. Asta mai
inseamna ca un ateu2 poate intra in orice asezamint religios (crestin sau nu) si
sa respecte asezamintul, credinta cit si pe credinciosi. Acesta a fost, in
general, spiritul european din toate timpurile.
Una dintre tendintele europenilor, in conformitate cu spiritul european, a fost
dintotdeauna de a fi atei2 (efect al liberalismului si tolerantei) dau numai in
ultimul timp, ca efect al cresterii puterii modelelor simbolice, incepe sa apara,
inclusiv in datele statistice, aceast lucru. Aceasta tendinta se va accentua si va
depinde numai de Biserica Crestina sa se schimbe pentru a-i accepta pe pe ateii2
asa cum sunt ei.
Europa mai are o problema: ea a pornit cele mai distrugatoare razboaie ale
secolului 20 si a creat ideologii oribile: nazismul si comunismul. Razboaiele,
nazismul si comunismul se pot asocia cu spiritul de aventura specific european dar
intra in contradictie cu liberalismul si toleranta. Razboaiele europene au aparut
atunci cind oamenii au distorsionat importanta celor 4 factori care caracterizeaza
spiritul european. In acest fel cei care au inceput razboaiele, cei care au
aplicat principiile naziste si comuniste s-au indepartat de spiritul european.
Pentru Europa va exista totdeauna un mare pericol atunci cind este distorsionat
acest spirit.
Sa vedem, in scop de evaluare, relatia Europei cu principalul sau "competitor"
care este SUA. Europenii care au format, in principal, populatia SUA au fost
europenii cu o puternica tendinta de actiune (construiau usor ZAM-uri si AZM-uri
si erau dornici sa le activeze). Asta explica atit puterea si eficienta societatii
americane dar explica si slabiciunile Americii (nu "produce" oameni de virf si
deci trebuie sa-i aduca din "import").
Asta mai explica si nivelul de schizofrenie foarte ridicat in societatea
americana. Asa cum stim, intr-o societate stabila si eficienta exista tendinta de
a construi modele adecvate fiecarei probleme. Americanii, in general, considera ca
exista o singura cale optima de a rezolva o problema. Specialistii vor gasi
aceasta cale optima si o vor impune tuturor. In felul acesta populatia
reactioneaza optim si adecvat la orice problema. Totusi, pretul eficientei este
schizofrenia: daca situatia se schimba oamenii nu mai au model adecvat si se
blocheaza, nefiind deprinsi sa construiasca singuri modele noi, adecvate (problema
este tratata si in alte aplicatii). Aceasta tendinta exista si in Europa dar in
America este mult mai puternica.
De aici apar diferentele intre mediul cultural european si mediul cultural
american.
Exemplu: In orice tara, inclusiv in SUA, la semafoarele de pe strazi exista o
linie alba inainte de semafor. Daca semaforul devine rosu si cineva opreste masina
cu 10 cm dincolo de linie, acest lucru este o incalcare a legii in SUA si
"contravenientul" poate ajunge in fata unui judecator. In Europa aceasta
"infractiune" nu stirneste decit zimbete. Europenii nu vor accepta niciodata
"perfectiunea".
Succesul american este dat de perfectiune iar perfectiunea intra in conflict cu
creativitatea si cu spiritul european. Spiritul european este orientat spre
cunoastere in timp ce spiritul perfectionist american este orientat spre atingerea
obiectivului.
Sa vedem citeva exemple concrete ale competitiei intre Europa si SUA.
In domeniul aviatiei civile, europenii au ajuns sa vinda mai multe avioane decit
americanii. Acesta poate fi un efect al victoriei creativitatii si spiritului de
aventura asupra perfectionismului. In orice caz, asta arata ca spiritul european
este eficient in lumea tot mai simbolica in care traim.
In domeniul fizicii nucleare fundamentale, europenii au descoperit doua particule
subnucleare numite "w" si "z" (premiul Nobel) in conditiile in care americanii
aveau si ei dotarea necesara (super-acceleratoare de particole) dar nu au facut
experimentul necesar. Desi au mai putini bani decit americanii, europenii continua
sa fie creativi si eficienti.
Sa vedem si invers. Europenii au vrut sa construiasca un avion de lupta care sa
intre in competitie cu cele americane. Apoi au descoperit ca nu dispun de
tehnologia care sa-l faca "invizibil", nu au suficienti bani pentru a-l construi
si in plus, nu aveau nici pe departe infrastructura de sprijin al acestui sistem
de arme. Chiar si sistemul de dirijare (GPS) este american. Aici s-a manifestat
din plin spiritul de aventura european. Acest spirit de aventura se manifesta
chiar sub ochii nostrii prin constructia de catre europeni a lui A380, cel mai
mare avion de pasageri din lume. Vom vedea in citiva ani rezultatul competitiei
dintre perfectionismul american si spiritul de aventura european.
Avem situatii unde perfectionismul intra in conflict cu spiritul de toleranta
european (americanii sunt mult mai putin toleranti decit europenii). Rezultatul
este ca in unele probleme cruciale pentru evolutia cu bataie lunga a societatii,
europenii au o capacitate mai redusa de a intelege ce se intimpla. Ma refer, de
exemplu, la problema Irakului unde spiritul de toleranta european a facut ca
Europa sa reactioneze diferit de America. Cred ca multi europenii sunt foarte
convinsi ca nu se poate combate terorismul prin dialog dar spiritul lor de
toleranta i-a facut pe multi sa sustina, din principiu, acest lucru. Aici
europenii au probleme care se vor accentua pe masura ce societatea evolueaza iar
europenii nu au solutii de principiu cum, de altfel, nu au nici americanii.
Sa facem un rezumat asociat spiritului european:
Spiritul de toleranta caracteristic (si) europenilor va trebui pastrat ca fiind
absolut necesar intr-o societate simbolica dar el se poate intoarce contra
societatii in probleme fundamentale.
Liberalismul, spiritul de aventura si dorinta de cunoastere sunt componente
fundamentale ale spiritualitatii europene si la ele nu se poate renunta atit timp
cit exista Europa.
Europa va fi in mare pericol ori de cite ori se va indeparta de spiritul european,
asa cum a fost el definit aici (cei patru factori).
Aceasta discutie de evaluare ar fi trebuit sa se termine aici dar, din nefericire,
tot ce am spus pina acum nu este tocmai corect din punctul de vedere a unei
abordari stiintifice. Asa cum stim, o abordare stiintifica presupune un model
local declarat. Acest model local trebuie sa genereze definitiile termenilor care
vor fi folositi. Sa incepem deci sa construim un model local dupa care vom putea
sa recitim consideratiile de pina acum.
Sa incepem cu cei patru termeni: liberalism, toleranta, spirit de aventura si
dorinta de cunoastere.
Liberalismul este asociat cu posibilitatea tehnica a unui creier de a construi mai
multe modele cu bataie lunga asociate aceleiasi realitati externe si de a accepta
si recunoaste aceste cai multiple. In plus, acel creier trebuie sa compenseze
deficienta de proiectare XD3 (cu variantele A si B, vezi teoria).
Existind mai multe cai, toate mai mult sau mai putin valabile, exista
posibilitatea de a urma o cale sau alta acceptind de la inceput ca posible mai
multe cai. Acesta este spiritul de toleranta. Cunoscind bine mai multe cai, cu
avantajele si dezavantajele lor, exista posibilitatea de a-i intelege pe toti. In
plus, caile se pot schimba dinamic in functie de evolutia realitatii externe.
Liberalismul si spiritul de toreranta sunt foarte strins legati. Liberalismul
recunoaste mai multe cai de evolutie iar spiritul de toleranta face posibila
alegerea alternativa sau simultana de mai multe cai.
Acesti termeni sunt deci asociati si cu capacitatea de a construi/opera mai multe
modele, in mod dinamic, in fata unei realitati externe in schimbare.
Liberalismul si toleranta se pot manifesta si pe modele imagine si pe modele
simbolice. Liberalismul si toleranta sunt deci caracteristicile unui creier
evoluat si performant.
Cind creierul nu mai este in stare sa construiasca mai multe modele asociate
aceleiasi realitati externe, se va rezuma la un singur model si asa apare
intoleranta.
Perfectionistii (americanii de exemplu) pot avea o problema foarte mare din acest
punct de vedere. Perfectionismul se plateste cu eliminarea din principiu a tuturor
modelelor cu exceptia unuia singur creat de specialisti. Astfel tendinta spre
schizofrenizare indusa generalizata creste la perfectionisti.
Avem un exemplu unde perfectionismul are efecte dezastruoase, cu bataie lunga. La
unele emisiuni de televiziune, ca efect al conceptiei perfectioniste (neeuropene!)
a aparut "prompterul" (un ecran la care se uita prezentatorii pentru a citi ce
scrie acolo). Cei care, de exemplu, citesc stirile sunt total depersonalizati si
practic recita, uneori fara a intelege ce spun, chiar si atunci cind ei sunt
autorii acelor texte. Prompterul este o inventie americana si el contribuie masiv
la schizofrenizarea populatiei. Astfel, daca se prezinta o stire, telespectatorii
au doua probleme: de a receptiona mesajul si de a-i intelege semnificatia. Atunci
cind se exagereaza cu perfectiunea transmiterii mesajului, oamenii vor aloca mai
putina energie la intelegerea semnificatiei lui. Folosirea prompterul intra in
conflict cu spiritul tolerant si cu spiritul de aventura caracteristice
europenilor.
Liberalismul si toleranta sunt parametrii de performanta pentru un creier, atit
din punctul de vedere al nivelului de evolutie in general dar si din punctul de
vedere al starii tehnice din acel moment.
Sa analizam spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. In fata unei realitati
externe complexe trebuie sa construim modele ZM tot mai complexe. Fara ele,
modelele ZAM nu pot fi construite decit in mod aproximativ. Cum aceasta situatie
este situatia cea mai raspindita, modul de manifestare in fata unei situatii cu
modele ZM foarte imperfecte va caracteriza spiritul de aventura si dorinta de
cunoastere.
Este clar ca daca nu avem modele ZM de buna calitate nu putem sa construim modele
ZAM de buna calitate si asta va bloca si mai mult posibilitatea de a construi
modele ZM de buna calitate.
O varianta este de a perfectiona modelele ZM si ZAM (prin simulare pe modele de
test adecvate) pina in momentul in care avem suficiente garantii ca o actiune
asupra realitatii externe se va desfasura conform predictiei. Asa actioneaza
perfectionistii. A doua metoda este de a actiona pe baza modelelor imperfecte
disponibile, eventual cu o evaluare mai mult sau mai putin precisa a riscului.
Actiunea in aceste conditii caracterizeaza spiritul de aventura.
Spiritul de aventura este strins legat de dorinta de cunoastere. De fapt se poate
spune ca tendinta de cunoastere (de a avea ZM-uri tot mai bune) are ca motor
spiritul de aventura (de a activa modele ZAM despre care stim ca sunt imperfecte).
Perfectionistii, in schimb, sunt mai mult orientati spre atingerea obiectivului si
nu, in mod direct, spre cunoastere.
Exemplu (efecte ale perfectionismului): americanii au impus sistemele de operare
ale calculatoarelor si multe programe asociate lor. Acestea au fost create de
perfectionisti. Scopul lor este atingerea obiectivului si nu, in mod direct,
cunoasterea. Acest spirit nu este compatibil cu spiritul european si multi
europeni simt asta. Fortat sa evolueze intr-un mediu de tip perfectionist,
utilizatorul devine incet si sigur un accesoriu al calculatoarelor. Cauza, asa cum
am spus, este legata de faptul ca spiritul perfectionist este orientat spre
atingerea obiectivului si nu spre cunoastere.
Se mai poate da un exemplu in legatura cu efectele negative ale perfectionosmului.
Este vorba de faptul ca, dupa atentatele de la 11 septembrie, solutia americana de
tip perfectionist a fost instituirea de norme draconice de intrare in SUA care
sunt de fapt ineficiente in orice situatie reala. Perfectionistii nu au alta
metoda. In Europa se manifesta spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. Asta
inseamna ca europenii nu actioneaza "dupa regulament" ca perfectionistii, ci isi
folosesc propria capacitate de a se autoperfectiona in fata unui mediu necunoscut.
Urmeaza sa vedem, cu bataie lunga, eficienta metodei "perfectioniste" de tip
american fata de metoda cunoasterii de tip european.
Avind definite liberalismul si toleranta precum si spiritul de aventura si dorinta
de cunoastere, se vor putea asocia valori numerice la acesti parametrii pentru a
caracteriza atit indivizii cit si grupuri, popoare sau zone culturale.
Sa spunem ceva si despre cit de europeni sunt romanii in baza acestor
considerente.
In timpul comunismului s-a manifestat din plin intoleranta. Totusi, este greu sa
apreciem daca intoleranta a fost data de sistem sau de trasaturile de caracter ele
poporului. Nici faptul ca sistemul comunist a fost cel mai intolerant in Romania
(dintre tarile europene) nu este un argument. Dupa caderea comunismului in Romania
structurile de tip comunist au continuat sa functioneze continuind astfel sa
distorsioneze caracterul poporului.
Lipsa de toleranta a bisericii la homosexualitate, de exemplu, de asemenea nu
poate fi un indicator prea sigur al caracterului intolerant al poporului. Desi
este evident ca romanii au acum o reactie foarte negativa la homosexualitate, asta
poate fi asociata mai ales cu nivelul mai redus de civilizatie decit cu o pornire
bazata pe analiza faptelor. Ne putem lega insa de faptul ca la noi nu au existat
in decursul istoriei manifestari de intoleranta religioasa care ar sugera faptul
ca romanii ar fi toleranti. Sindromul "ce-o sa zica lumea" este totusi puternic in
cam toate zonele tarii (mai ales la sat) dar asta nu poate fi o dovada de
intoleranta. O concluzie preliminara ar fi ca romanii au mai degraba un spirit de
toleranta la nivelul normal pentru Europa.
Liberalismul nu s-a prea manifestat in tara noastra din cauza inapoierii atit in
plan economic cit si cultural dar si din cauza lipsei unei elite. Din cauza asta
romanii nu prea inteleg ce este sa fi liberal.
Lipsa liberalismul se manifesta de exemplu atunci cind o persoana obtine un post
de conducere. In acel moment noul sef va decreta ca predecesorul a facut numai
lucruri rele si ca el va face ordine. Liberalismul a fost definit ca fiind
capacitatea de a construi mai multe modele de rezolvare a unei probleme si
recunoasterea acestui fapt. Daca cineva nu poate construi mai multe modele, atunci
va avea cel mult un model. Fiind singurul model disponibil, acest model este
"perfect". Tot ce au creat altii devine gresit din principiu. Asta este o
manifestare a lipsei liberalismului.
Spiritul de aventura pare foarte prezent in viata romanilor. Incepind cu Nicolae
Milescu si terminind cu aventurile armatei romane in diverse zone ale lumii, acest
spirit pare o trasatura clara de caracter a noastra.
Dorinta de cunoastere este, din nefericire absenta. In intreaga noastra istorie
exista o lipsa generalizata a documentelor scrise. Astfel,
-avem putine cronici (scrise in slavona) pe zone reduse in spatiu si timp
-istoria este plina de povesti care arata nu ce a fost ci ce am fi vrut sa fi fost
(Mihai Viteazul, "pohta ce-am pohtit" etc).
-in zilele noastre, revolutia din 1989 este un fenomen misterios (sindromul "cine
a tras in noi")
-oficialitatile secretizeaza tot, inclusiv lucruri care, conform legii, trebuie sa
fie publice iar populatia nu reactioneaza la ascunderea datelor.
Cred ca principalul handicap in integrarea tarii in UE este lipsa dorintei de a
cunoaste si neintelegerea spiritului liberal. Acestea par trasaturi de caracter
foarte adinci. Astfel, in Europa spiritul de aventura sustine puternic dorinta de
cunoastere. Dorinta de cunoastere este suport pentru spiritul liberal. La noi,
spiritul de aventura nu sustine nimic iar despre liberalism nici nu s-a auzit.
De aici ar rezulta ca principalul obstacol al integrarii tarii noastre in UE este
lipsa dorintei de a cunoaste EXACT ce se intimpla in lumea in care traim, la
absolut toate nivelele.