Am vazut la TV o scena unde se prezenta intrarea unui vehicol pe o strada.
Filmarea incepe cu o vedere generala a strazii. Vehicolul intra in scena de la
stinga la dreapta. In timpul acestei scene, apare un prim plan cu doua persoane
care urmaresc trecerea vehicolului. Problema este ca privirea acestor persoane
urmaresc (presupunem) vehicolul miscind ochii de la dreapta spre stinga. Daca cel
care filma nu si-ar fi schimbat pozitia, atunci ochii acelor persoane ar fi
trebuit sa se miste de la stinga la dreapta, exact asa cum era prezis de modelul
general creat in timpul scenei precedente.
Sa incercam sa vedem ce s-a intimplat. S-a filmat vehicolul intrind de la stinga
la dreapta in scena apoi cel cu aparatul de filmat a traversat strada si a filmat
doua persoane care urmareau vehicolul miscind ochii de la dreapta la stinga. Asta
poate crea confuzii in reconstituirea modelului. Intr-o situatie mai complicata,
datele prezentate ar aparea confuze si ar fi automat percepute pe portiuni,
accentuind tendintele schizofrenice in perceperea realitatii externe. Se
reaminteste ca, atunci cind informatiile nu pot fi corelate, creierul va trece
automat pe constructia unui model poveste in locul unui model normal.
Aceasta nu este o problema derizorie. Daca scopul prezentarii unui film ar fi
transmiterea de informatii care sa ne ajute la constructia unui model asociat cu
realitatea externa filmata, ar exista alte reguli de a face filme decit cele care
sunt folosite azi.
Oamenii nu par a fi deranjati de aceasta clasa de probleme. Ei ar fi deranjati
numai daca ar avea ca scop reconstituirea modelului din date disparate. In cazul
in speta, nu pot sa consider asta decit ca o manifestare de schizofrenie din
moment ce doua scene vadit corelate sunt prezentate ca si cind ar fi rupte intre
ele.
Perceperea realitatii externe pe portiuni este asociata deci de MDT cu o forma de
schizofrenie nepatologica de tip XS1. Astfel, intrucit modelele locale apar intr-o
succesiune, ele sunt legate intre ele in cadrul unui Model-poveste, in loc sa fie
folosite pentru a crea un singur model normal asociat acelei realitati externe
unice.
Perceperea realitatii externe sub forma de Modele-poveste este un mod primitiv de
intelegere a realitatii externe si din nefericire acest mod este tipic omului
"normal" din lumea civilizata. Intelegerea acestei probleme contine in ea, in mod
implicit, si solutia. Evident si aici educatia de la scoala ar trebui sa joace un
rol esential.
Totusi aceasta problema (reflectarea realitatii externe prin modele poveste) a
aparut si ca efect a suprasolicitarii creierului. Ce s-a intimplat este un efect
in avalansa: o situatie este prezentata confuz si deci creierul construieste un
model poveste. Structura de modele poveste este mare consumatoare de resurse ale
creierului si deci duce la alocarea de resurse tot mai limitate pentru constructia
de alte modele normale. Reducerea capacitatii de a construi modele normale, face
ca prezentarile normale sa nu mai fie apreciate si deci sa nu mai poata fi
detectate. Chiar daca prezentarea ar fi normala, ea va fi perceputa tot prin
intermediul modelelor poveste si astfel cercul s-a inchis.
Reflectarea realitatii externe sub forma de modele poveste este o forma speciala
de fundamentalism. Concluzia ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti.
Solutia ar fi controlarea foarte stricta a modului de raspindire a informatiilor
astfel ca informatiile sa nu mai fie prezentate decit intr-un cadru general
declarat de la inceput. Astfel, fiecare informatie particulara va fi integrata in
acel model general. Asta se intimpla deja in domeniile stiintelor exacte in timp
ce, de exemplu, in ziare, informatiile sunt prezentate fara nici o legatura cu
trecutul, fara o predictie asupra posibilelor evolutii in viitor si chiar fara a
prezenta contextul in care acea informatie trebuie integrata.
Exemplu: se prezinta sisteme de folosire a Internetului in administratia publica,
in scoli, in sistemele bancare etc. Se creeaza impresia ca suntem o tara foarte
avansata pina in momentul in care se prezinta situatia generala pe glob cind putem
afla ca suntem o tara primitiva din acest punct de vedere. Daca stirile primare ar
fi completate cu contextul general, oamenii ar putea intelege exact ce se intimpla
si ar putea fi indemnati sa faca ceva pentru imbunatatirea situatiei.