Supozitia fundamentala a Teoriei MDT este ca creierul construieste si opereaza
modele in mod automat (asta este o functie de hardware). Mai jos va fi descris un
exercitiu care demonstreaza aceasta supozitie fundamentala, intr-un mod direct.
Majoritatea absoluta a fiintelor (oameni sau animale) au doi ochi. Ei genereaza
doua imagini plane dar, ceea ce vedem este o singura imagine tridimensionala
(model imagine de tip fotografic), conform cu MDT. Mai mult decit atit, daca avem
o singura imagine plana (privim cu un singur ochi) creierul va continua sa
construiasca modelul tridimensional.
Aici apare insa problema: cu o singura imagine plana nu avem destula informatie
pentru a construi un model tridimensional. Avem insa o "compensare": creierul este
un sistem extrem de puternic. El va folosi orice fel de informatie suplimentara
pentru a construi modelul tridimensional. Va fi descris mai jos un exercitiu
pentru incepatori pentru a demonstra asta.
Trebuie sa privim la televizor cu un singur ochi, intr-o camera fara nici o sursa
aditionala de lumina. Suprafata sticlei ecranului trebuie sa fie absolut
invizibila (sa nu existe absolut nici o reflectie de lumina pe ea). Trebuie sa
stam in fata unui ecran normal, la cel putin 3 metri distanta (conditia este de a
nu putea sa percepem punctele care constituie imaginea). Pe ecran trebuie sa fie o
scena familiara, luata din realitatea externa comuna, cu perspectiva normala (nu
teleobiectiv, nu superangular) iar imaginea trebuie sa se schimbe lent.
Daca, in aceste conditii, privim ecranul cu un singur ochi, dupa ceva antrenament,
vom vedea o imagine tridimensionala.
Sunt citeva observatii importante:
- persoana trebuie sa fie relativ tinara (sub 40 de ani de exemplu), intr-o stare
fizica si psihica foarte buna
- in jur trebuie sa fie liniste
- secventele care se vad sa aiba o schimbare lenta astfel ca, in timp, sa existe
date suplimentare despre pozitiile si formele elementelor imaginii.
- persoana care se antreneaza pentru a vedea "stereo" trebuie sa exploreze lent
fiecare element al imaginii pentru a ajuta creierul sa ghiceasca pozitiile,
formele si dimensiunile elementelor. Se mai cere si o imagine de foarte buna
calitate.
Acest experiment dovedeste in mod direct ca functia de baza a creierului este de a
construi modele tridimensionale.
Generarea de catre creier de modele tridimensionale dintr-o imagine plana este
cunoscuta de foarte multa vreme. Problema a aparut odata cu dezvoltarea comertului
cu picturi, in urma cu multe sute de ani. Astfel, un pictor obisnuia sa picteze la
inceput prim planurile si mai tirziu fundalul. Un pictor bun avea in cap intreg
modelul tridimensional astfel ca fundalul se conecta perfect cu prim planul chiar
daca fundalul era pictat dupa un lung interval de timp. In unele picturi, fundalul
sau unele componente ale picturii, pot sa nu se cupleze perfect intre ele (pictor
slab) si asta era vazut de initiati (pretuitori sau critici de arta) privind
pictura cu un singur ochi.
Pictorul Rembrandt a pictat scene cu persoane grupate. Totusi, unele persoane din
grup puteau fi mai aproape de privitor, altele ceva mai departe. Cind un astfel de
grup compact este privit cu un singur ochi, se poate observa ca pictorul le-a
pictat corect (usor mai mici pentru persoanele din planul usor mai indepartat).
Creierul nostru poate sesizeza aceste diferente infime deoarece reconstituie
modelul 3D.
Apropo de aceasta functie: a construi un model 3D bazat pe o singura imagine plana
este o operatie care necesita o imensa capacitate de prelucrare de informatie.
Chiar si creierul, cu toata puterea lui imensa, are probleme in legatura cu
capacitatea de prelucrare a acestei imense cantitati de informatie. Ne-existind,
din principiu, suficienta informatie pentru o astfel de operatie, creierul trebuie
sa ghiceasca unul sau mai multe modele probabile pe care sa le verifice. Din
experienta mea directa, rezulta ca pentru a ghici un model 3D dintr-o imagine
plana, trebuie sa fii intr-o stare fizica si psihica foarte buna. Starea
creierului s-ar putea afla, ca un test, din viteza de ghicire a modelului imagine
intr-o situatie data.
E.T.A. 26: Citiva parametrii de baza ai creierului in vederea masurarii
performantelor.
In baza teoriei fundamentale, aici sunt listate citeva facilitati functionale
fundamentale ale creierului, exclusiv ca o introducere de evaluare a problemei.
1. Capacitatea de a construi si opera modele imagine (arte, multe jocuri, calitati
paranormale,...)
2. Capacitatea de a construi si opera modele simbolice (stiinte exacte,
tehnologii,...)
3. Capacitatea de a construi si opera modele pur simbolice (mecanica cuantica, ..)
4. Capacitatea de a integra o imagine intr-un model imagine preexistent.
5. Capacitatea de translatie a unui model imagine intr-un limbaj comun (descrierea
unui model imagine).
6. Capacitatea de a translata un model simbolic intr-un limbaj comun (modelul
simbolic este particularizat, translatat in model imagine si descris in cuvinte).
7. Capacitatea de a translata un model imagine intr-un model simbolic (abilitati
generale in domeniul stiintelor).
8. Capacitatea de a translata un model simbolic intr-un model imagine
9. Capacitatea de a integra o informatie simbolica intr-un model imagine
10. Capacitatea de a construi modele imagine de tip concept dintr-o familie de
modele imagine.
11. Capacitatea de a construi un model simbolic de tip concept dintr-o familie de
modele simbolice.
12. Capacitatea de a integra o informatie simbolica intr-un model simbolic
13. Viteza de a construi/opera modele imagine
14. Viteza de a construi/opera modele simbolice
15. Viteza de constructie de modele imagine cu bataie lunga
16. Viteza de a construi modele simbolice cu bataie lunga
17. Viteza/capacitatea de a actualiza modelele preexistente
18. Capacitatea/viteza de a construi modele de ecranare
19. Capacitatea de a construi si opera un model nou in fata unei realitati externe
noi.
20. Viteza de gasire a unui model preexistent adecvat unei noi realitati externe
21. Viteza de activare si dezactivare de catre un MZM a unor modele preexistente,
in fata unei realitati externe in schimbare. Asta presupune atit gasirea modelului
adecvat cit si initializarea lui la realitatea externa data.
22. Capacitatea de a opera alternativ (in time-sharing) mai multe modele in fata
unei realitati externe complexe.
Aceasta lista poate continua deoarece creierul este extrem de complex. In aceasta
ordine de idei mai sunt parametrii de anduranta (calitatea implementarii
tehnologice) sau parametrii dinamici de viteza si de stabilitate (cit de repede se
pot face anumite operatii, cit de repede se poate trece de la o operatie la alta,
cit de stabile sunt aceste operatii atit in regim tranzitoriu cit si in regim
stationar).
In teoria generala creierul apare cu doua functii fundamental diferite: prima este
de a construi si opera modele adecvate realitatii externe (ZM) iar a doua este de
a actiona asupra realitatii externe pentru a indeplinii cerintele unui model de
actiune (ZAM).
Functia de actiune asupra realitatii externe are si ea un mare numar de
parametrii, incepind cu constructia de modele de actiune (pentru a fi realiste,
realizabile etc.) si terminind cu activarea modelelor de actiune (forta fizica,
capacitatea de control asupra miinilor, picioarelor, etc.).
Aceasta posibila lista de parametrii este inca departe de a caracteriza complet un
creier.
Din aceste consideratii se poate vedea naivitatea si chiar ridicolul asa ziselor
"teste de inteligenta" actuale. De fapt, in legatura cu asa zisele "teste de
inteligenta", ceea ce se intimpla este ridicol deoarece se fac teste fara o teorie
fundamentala care macar sa ordoneze si sa defineasca termenii folositi.
Teoria mea, de exemplu, zice ca exista functii asociate modelelor imagine si
functii asociate modelelor simbolice (la liceu avem "real" si "uman", in viata
cotidiana avem arte si stiinte, ceasurile sunt analogice sau digitale, pe ecranele
calculatoarelor avem icoane si texte, etc.).
Mai avem functii asociate obtinerii de informatii din realitatea externa si
functii asociate modificarii realitatii externe (oameni mai dornici de a cunoaste
in timp ce altii sunt mai dornici de a actiona).
Asa cum am mai spus, o minima observare asupra realitatii externe ar sugera 4
grupe independente de "teste de inteligenta" si anume: actiune/cunoastere pe model
imagine/simbolic. Cum asta nu se intimpla, asa zisele teste de inteligenta actuale
par naive si ridicole, nu numai din punctul de vedere al MDT.
Vom da mai jos o structura de teste fundamentale, asa cum ele apar in conformitate
cu MDT.
1. Capacitatea de a construi modele imagine M (asimilate organelor de simt)
2. Capacitatea de a construi modele imagine YM (modele concept)
3. capacitatea de a asimila modele imagine YM (modele concept)
4. Capacitatea de a construi modele simbolice YM (modele concept)
5. Capacitatea de a asimila modele simbolice YM (modele concept)
6. Capacitatea de a asimila modele imagine ZM.
3. Capacitatea de a construi modele imagine ZM.
4. Capacitatea de a asimila modele simbolice ZM.
5. Capacitatea de a construi modele simbolice ZM.
6. Capacitatea de a asimila modele simbolice ZAM (de actiune).
7. Capacitatea de a construi modele simbolice ZAM (de actiune).
8. Capacitatea de a asimila modele imagine ZAM (de actiune).
11. Capacitatea de a construi modele imagine ZAM )de actiune).
10. Capacitatea de a activa modele simbolice ZAM.
10. Capacitatea de a activa modele imagine ZAM.
11. Capacitatea de a construi modele imagine AZM
12. Capacitatea de a activa modele imagine AZM (de actiune).
Exemplu: pentru o persoana care trebuie sa fie reprezentantul unei firme in
relatia cu publicul larg, vor conta in primul rind calitatile legate de
capacitatea de a asimila modele simbolice si/sau imagine si de a actiona in baza
modelelor asimilate. Ei trebuie sa aiba o tendinta redusa de a construi modele
proprii, pentru a corespunde specificului functiei. O persoana care urmeaza sa
lucreze in cercetare, trebuie sa aiba capacitati in legatura cu crearea de modele
simbolice noi.
Intre aceste capacitati trebuie sa existe o strinsa interdependenta. Se poate
presupune ca o persoana care are tendinta de a construi modele, va avea
dificultati in a asimila modele gata construite de altii. Tendinta lor va fi de a
modifica, intr-o maniera proprie, orice model exterior. De asemenea, o persoana
care are abilitati de a asimila modele gata facute, va avea dificultati de a
construi modele propri noi si nu va incerca sa modifice modelele asimilate chiar
daca nu (mai) sunt adecvate realitatii externe concrete.
Ar urma apoi parametrii de stabilitate al acestor capacitati, pe timp scurt si pe
timp lung, in conditii normale sau in conditii speciale. Acesti parametrii urmeaza
sa caracterizeze fiabilitatea acestor functii, in conditii specificate.
Urmeaza ca, in baza unor studii ulterioare, bazate pe aceasta teorie, sa se
stabileasca o colectie de modele de oameni, sub forma unei liste de parametrii
numerici. Odata ce o persoana se considera ca apartinind unui anumit tip, ea va
sti ca are sanse mai mari de integrare in societate daca se orienteaza catre
domeniile unde are calitati.
O teorie fundamentala cum este MDT, nu poate fi folosita, in mod direct, la
rezolvarea de probleme specifice. Ea doar creeaza o platforma si un sistem de
referinta unde se pot rezolva probleme specifice pe baza unor sub-modele
specifice, asociate unor obiective date.