Albina
O caracteristica fundamentala a albinei este zborul dincolo de limita
vizibilitatii ei directe. Ea poate zbura la sute de metri de stup in conditiile in
care ea poate identifica obiecte doar pina la citiva metri.
In consecinta, albina trebuie sa faca navigatie. Navigatia inseamna, in principiu,
o harta, o busola si un sistem de stabilire dinamica a pozitiei reale pe harta.
Daca in privinta busolei si a sistemului de stabilire a pozitiei pe harta nu putem
sa facem decit supozitii, in privinta hartii ne aflam in zona de actiune directa a
teoriei. Astfel, o harta este o forma primitiva de model imagine. Creierul ei
construieste modele simplificate (harti) ale realitatii externe. Pe harta este
marcata pozitia stupului si este actualizata mereu pozitia albinei in zbor.
Se mai stie ca o albina tinara, dupa ce iese din stup, incepe sa zboare in cerc in
jurul stupului dar numai in zile cu soare clar. Explicatia, bazata pe teoria mea,
este ca in acel zbor, la limita vizibilitatii directe, albina isi calibreaza
sistemul de navigatie. Asta inseamna ca ea isi calculeaza pozitia fata de stup si
compara predictia cu realitatea externa, data prin vedere directa. Cind
instrumentele de navigatie sunt calibrate, ea poate sa zboare dincolo de limita
vizibilitatii directe si sa se intoarca cu bine la locul de plecare, in baza
predictiilor modelului "harta".
Pasarile migratoare
In cazul pasarilor migratoare avem din nou o problema de navigatie. De data asta
insa, zborul se poate face la mii de kilometri distanta. Este clar ca si pasarile
migratoare trebuie sa aiba, alaturi de instrumentele de navigatie si o harta.
Pasarile trebuie sa aiba in memorie un model poveste a unui zbor reusit pe traseul
dorit. Ele urmeaza sa compare pozitia dorita (data de modelul-poveste) cu pozitia
reala. Pozitia reala ar putea sa fie obtinuta prin urmarirea cimpului magnetic
terestru sau prin urmarirea pozitiilor corpurilor ceresti sau in orice alt mod.
Este clar ca orice fel de informatie suplimentara este binevenita pentru succesul
operatiunii. Modelul-poveste de navigatie a fost construit bazat pe un zbor
anterior reusit. El ar putea fi inregistrat de o pasare care nu are acest model
dar face parte dintr-un stol unde cel putin o pasare are acest model.
Totusi, daca o pasare care nu are inca harta in creierul ei va avea probleme
tehnice in timpul zborului, ea ar putea sa se rataceasca. Exista exemple de pasari
migratoare care, avind probleme tehnice, au ajuns in grija oamenilor. Dupa ce s-au
facut sanatoase nu au mai "vrut" sa plece. Teoria explica asta prin faptul ca,
neavind harta si pozitia ei pe aceasta harta, nu stiu unde sa plece. Totusi, daca
vad un stol in zbor, ele se pot atasa acelui stol.
Exista o situatie, relatata de presa, in care un stol intreg de pasari a ramas
fara harta de navigatie si deci a ramas blocat la sol. In aceasta situatie s-a
folosit un avion de forma unei pasari pentru ghidarea zborului lor.
Pisicile
Pisicile pot comunica, intr-o anumita masura, cu oamenii. Alta caracteristica este
ca o pisica se adapteaza foarte greu la un mediu nou, dupa ce s-a obisnuit cu un
anumit mediu. Se mai poate observa si faptul ca o pisica de apartament tresare
foarte usor la sunete relativ pasnice si care ar fi trebuit sa-i fie cunoscute.
Cind o pisica tresare este foarte probabil ca s-a activat PSM-ul.
La o prima evaluare avem un creier care are o capacitate relativ redusa de a face
modele noi. De asemenea, datorita instinctului slab de aparare a teritoriului
(multe pisici accepta soareci in jurul lor), se poate face supozitia ca are un
model foarte primitiv al teritoriului.
Cea mai probabila situatie este ca o pisica poate construi modele noi doar cind
este foarte tinara. Dupa un timp isi pierde capacitatea de a face modele cu bataie
lunga si se bazeaza in principal pe modelele cu bataie scurta, ghidate de modele
rudimentare cu bataie lunga si cu multe rezolvari de situatie bazate pe actiunea
PSM-ului.
De fapt, toate animalele de prada, cele care au putini dusmani, au tendinta de a
se baza mai mult pe modele eficiente cu bataie scurta decit pe modele cu bataie
lunga.
In acest fel, inteligenta, care este un indicator al capacitatii modelelor cu
bataie lunga, nu este stimulata la animalele de prada. Inteligenta animalelor
este insa in mod clar stimulata de prezenta si interactia cu oamenii dar si de un
mediu agresiv cu ele.
Este totusi important de observat ca, desi lipsa pericolelor externe nu este un
stimulent pentru dezvoltarea functiilor creierului, potentialul creierului
animalelor de prada este totusi relativ mare. Din aceasta cauza, desi animalele de
prada nu par prea inteligente, ele ne pot surprinde cu sclipiri de inteligenta in
situatii critice.
Ciinii
Ciinii par a fi in stare sa construiasca modele foarte precise ale realitatii
externe, inclusiv de a simti starea de spirit a stapinului. Capacitatea lor
relativ inalta de a construi modele, le da posibilitatea de a comunica in baza
acestor modele, inclusiv cu oamenii.
Sa analizam acum o situatie asa cum ea a aparut in ziare. Un cioban mergea cu
ciinele sau prin padure. El a fost atacat de o ursoaica cu pui. Ursoaica a atacat
ciobanul dar ciinele a atacat puii. Ursoaica l-a lasat pe cioban in pace si si-a
salvat puii.
Teoria poate explica in multe moduri acest comportament. Prima posibilitate ar fi
ca stapinul este integrat in PSM-ul ciinelui. Ciinele a facut deci un model de
aparare al stapinului care, la simularea atacarii ursoaicei, a esuat in a gasi
solutia de succes. La simularea atacarii puilor, a aparut predictia ca ursoaica va
salva puii deci va lasa ciobanul in pace. Explicatia asta ar fi, in mod clar, o
manifestare de inteligenta (model cu bataie lunga). Ar fi totusi cam prea complexa
pentru un ciine (este putin surprinzatoare chiar pentru oameni).
O alta varianta este ca, dupa ce modelul de atacare al ursoaicei a esuat, ciinele
a atacat puii pentru ca era mai putin periculos. Asta ar insemna ca stapinul nu
era in PSM.
Exista si varianta ca acel ciine a participat la un atac al multor ciini contra
unei ursoaice si in acel atac el a vazut ca ursoaica fuge cu puii daca puii sunt
atacati. Nici in aceasta varianta ciobanul nu era luat in consideratie. Asta pare
si cea mai probabila explicatie deoarece ciobanii se comporta in general
neprietenos cu ciinii lor.
Exista si varianta ca din nou ciobanul sa nu fie luat in consideratie iar ciinele
sa atace tot ce este mai slab decit el.
Continuam analiza ciinilor. Se mai stie despre ciini ca sunt foarte fideli
stapinului. Asta sugereaza ca ei pot introduce stapinul in structura lor de
protectie (PSM). Totusi, faptul ca unii ciini pot fi fideli la mai multi stapini
(in mod succesiv !) sugereaza ca ei pot "rescrie" PSM-ul lor. Acest lucru este cu
adevarat neobisnuit.
Faptul ca ei introduc stapinul in PSM este dat in mod clar de observatia ca unii
ciini mor pentru a-si salva stapinul (nu se tem de moarte) iar conform teoriei,
asta se poate intimpla numai daca stapinul este pe acelasi nivel de prioritate cu
propria sa fiinta.
Exista lupte de ciini unde ciinii se lupta pina la moarte. Este interesant de
inteles daca motivatia poate sau nu sa fie data de un model de protectie al
stapinului sau de un instinct care nu ia stapinul in consideratie.
Elefantul
Creierul elefantului poate ajunge mai mare decit al omului. Rezulta de aici ca
sistemul de organizare este primitiv. Un mod de a explica asta ar fi capacitatea
redusa a creierului de elefant de a construi modele concept. Daca este asa, el
foloseste o imensa capacitate din creier pentru a face modele imagine pure.
Termenul de "memorie de elefant" poate fi asociat deci cu aceasta capacitate de a
construi modele imagine pure. Astfel, daca ar construi modele concept, elefantul
ar trebui sa identifice doar un numar limitat de repere de identificare a
diverselor locuri pe unde trece. Folosind modele imagine pure, el memoreaza
fiecare copac si fiecare creanga. Acesta este cu adevarat un mod total neeficient
de functionare al creierului sau.