E.T.A. 8: Cinematograful

Construim un model simbolic local asociat subiectului cu urmatoarele supozitii:

- gindirea bazata pe modele simbolice continua sa fie in ascensiune. Ea genereaza

avansul stiintific si tehnologic.

- majoritatea populatiei nu mai poate urma aceasta linie a modelelor simbolice

(reactie fundamentalista).

- reactia fundamentalista inseamna reintoarcerea la modele imagine

- reintoarcerea la modele imagine nu mai este posibila decit partial, din cauza

reducerii capacitatii tehnice a oamenilor de a mai opera modele imagine.

Reactia fundamentalista de reintoarcere la modelele imagine este deci perturbata

puternic de pierderea abilitatilor in domeniul modelelor imagine. Motivul este ca

evolutia creierului spre modele simbolice se face in detrimentul modelelor

imagine.

Aici facem supozitia ca, in conditiile in care volumul creierului nu s-a schimbat

dramatic, cel putin in ultimii 2300 de ani (de la Euclid), cresterea capacitatii

de operare cu modele simbolice ar trebui sa duca in mod natural la scaderea

capacitatii de a opera modele imagine.

Aceasta supozitie explica de ce reactia fundamentalista de reintoarcere spre

modele imagine nu a produs reintoarcerea la pictura si sculptura. Atit pictura cit

si sculptura presupun ghicirea modelului imagine din capul artistului sau cel

putin constructia unui model propriu in interactie cu modelul imagine creat de

artist. Perceperea se bazeaza deci pe constructia de modele imagine pure. Aceasta

facilitate a fost prima afectata de evolutia creierului. Creierul a eliminat

modelele imagine pure si le-a inlocuit cu modele concept (modele simplificate). In

plus, cresterea capacitatii generale de constructie de modele simbolice a facut ca

reintoarcerea spre modele imagine sa nu mai poata fi facuta in mod absolut. Asta

inseamna ca desi oamenii se reintorc spre modele imagine, ele sunt permanent

legate si controlate de modelele simbolice.

Cinematograful este unul dintre raspunsurile adecvate acestei situatii. Astfel,

avem desenele animate care sunt modele imagine concept. Ele sunt puternic atasate

de modelele simbolice. Apar tot mai des filme de tip "desen animat" pentru oamenii

maturi, construite cu ajutorul calculatorului. Oamenii maturi trec cu vederea

faptul ca, in mod esential, filmul este desen animat. Sunt chiar desene animate

care par mai degraba modele simbolice (partea de tip text) prezentate intr-un

mediu de tip model imagine.

Filmele de succes din zilele noastre (este greu de trasat o linie intre filmele de

arta si cele care tintesc succesul comercial) sunt modele imagine care incearca sa

dezvolte unele modele imagine incipiente din mintea oamenilor. Se reaminteste

faptul ca oamenii au tendinta de a expanda in exterior propria structura de

modele. Atunci cind modelele nu pot fi expandate in realitatea externa, atunci

exista' tendinta, speculata de cinematografie, de a expanda aceste modele intr-o

realitate virtuala (in filme, de exemplu).

In functie de profilul de modele imagine ale diverselor zone culturale, se fac

filme care sa speculeze faptul ca unele modele imagine din mintea spectatorilor nu

sunt dezvoltate suficient si deci filmul va face aceasta dezvoltare.

Din acest punct de vedere, filmele pot fi extrem de periculoase. Pe de o parte ele

fac aceste dezvoltari bazate pe ceea ce oamenii ar dori sa se intimple si pe de

alta parte, ele accentueaza tendintele fundamentaliste ale diverselor grupuri

sociale.

Totusi, data fiind atasarea acestor filme la modelele simbolice, ele pot fi

folosite si in scop "pozitiv" adica de a cultiva modelele simbolice si de

combatere a reactiilor fundamentaliste. Aceste ultime facilitati sunt inca departe

de a fi folosite in retetele de succes.

Un pericol imens produs de filmele "artistice" este blocarea capacitatii oamenilor

de a gindi independent (tendinta catre schizofrenie indusa XS1B). Astfel, fiecare

scenariu de film este un model simbolic (deci logic) si acest model simbolic este

model cu bataie lunga (fiecare element este deja dezvoltat ca model simbolic). In

acest fel, filmul in ansamblul lui este logic. Acel model simbolic cu bataie lunga

se translateaza in model imagine. Daca translatarea este corecta, modelul imagine

va fi si armonic. In acest fel, un film de "arta" este un model armonic si logic.

Problema fundamentala este ca un model armonic si logic nu este, numai datorita

acestor calitati, corect in relatia cu realitatea externa.

Pornind de la acest lucru, avem filme care incearca sa reconstituie o realitate

externa de mult disparuta sau o "realitate externa" care nu va exista niciodata

sau orice altceva intre aceste doua limite extrem de largi. Singura conditie

ceruta este ca modelul sa fie armonic si logic. Din interiorul modelului nu putem

sa ne dam seama de gradul lui de cuplaj cu realitatea externa. Acesta este deci

pericolul. Gindirea independenta va fi blocata de cantitatea mare de informatii

care este structurata armonic si logic. Filmele artistice actuale contribuie masiv

la agravarea nivelului de schizofrenie indusa de tip XS1B, fara a exista si

avantaje notabile de pe urma lor.

E.T.A. 9: Fundamentalismele lumii in care traim.

Principalul fundamentalism este reintoarcerea la modelele imagine si deci, refuzul

modelelor simbolice. Modelele simbolice se bazeaza pe functii extrem de complexe

care nu sunt usor de mentinut in stare de functionare. La un creier "clasic",

consumul de energie este mult mai mare la modelele simbolice decit la modelele

imagine. Totusi, tot mai multi oameni din tarile foarte dezvoltate, lucreaza mai

usor cu modelele simbolice decit cu modelele imagine.

Exemplu: A existat o perioada in evolutia creierului cind se construiau modele

imagine extrem de complexe, translatate intr-o forma simbolica. Era epoca marilor

romane (Balzac, Molierre, Dostoievski, etc.). Cunoasterea marilor creatii ale

culturii universale era un semn de superioritate in plan cultural. In zilele

noastre aceste carti nu mai sunt citite. Motivul principal este evolutia spre

modele simbolice. Efortul creierului de a intelege si integra folosirea

telecomenzilor, a telefonului celular sau a editoarelor de text ale

calculatoarelor este perfect comparabil, ca efort intelectual, cu intelegerea

operelor beletristice din cultura universala.

Exista exagerat de multi oamenii care au mari dificultati de a opera cu modele

simbolice. Exista o fractie a populatiei care refuza modelele simbolice. Aceasta

fractie pare ca este in crestere.

Exemplu: microprocesoarele (partea centrala a unui calculator) au fost inventate

in SUA. A existat apoi in toata lumea o tendinta de a produce astfel de

microprocesoare, folosind proiecte proprii sau reproducind microprocesoarele deja

aflate in productie. Primul microprocesor s-a numit "8080" iar urmatorul "80286".

Aceste microprocesoare au fost reproduse in Europa, in Rusia (fosta URSS) si in

Japonia. A urmat "80386" care a fost reprodus extrem de greu iar incepind cu

"80486" nimeni nu a mai incercat sa le reproduca astfel ca acum exista numai doua

familii principale de microprocesoare ambele proiectate in SUA. Asta este

interpretat in baza MDT ca o ruptura intre cei mai avansati in domeniul modelelor

simbolice si cei usor mai putin avansati. Reactia normala a celor mai putin

avansati (Europa, Rusia, Japonia) este de a face eforturi pentru a pastra

contactul cu cei mai avansati dar si aici exista pericolul de ruptura.

Reactiile fundamentaliste ale indivizilor, popoarelor sau chiar a unor zone

culturale prezinta un pericol mare pentru civilizatia umana. Daca fractia

fundamentalistilor va creste prea mult atunci, la limita, se vor intimpla doua

lucruri:

1. Lumea se va rupe in popoare/regiuni culturale care pot mentine ritmul de

asimilare si dezvoltare a modelelor simbolice si popoare/regiuni culturale care se

vor refugia in modele imagine.

2. In interiorul unui popor/regiune culturala va aparea acelasi tip de sciziune.

Evolutia, dusa la extrem, de la punctul 1 poate genera terorismul iar evolutia de

la punctul 2 genereaza deja miscari de refugiu de tip religios, antiglobalizare,

ecologiste etc.

Creierul, O Enigma Descifrata · 第 34 / 65 题