E.T.A. 10: Terorismul

Avansul societatii face ca unele popoare sa nu mai fie in stare sa evolueze pe

baza modelelor simbolice. Aceste popoare vor vedea ca lumea, in asamblul ei, merge

intr-o directie pe care ei nu o mai inteleg. Solutia pentru ei este de a se atasa

la un model invariant sau universal acceptat cum ar fi o religie sau o miscare de

conservare a naturii sau a traditiilor de orice fel, care sa le orienteze

activitatea si sa le dea un obiectiv usor de inteles si realizabil de a fi atins

(reactie fundamentalista).

Definitia luata in consideratie aici pentru terorism este: terorismul este un

fenomen antisocial care presupune atacarea la intimplare a persoanelor, fara motiv

explicit. Terorismul mai inseamna si distrugerea de bunuri materiale, fara un

motiv explicit, in conditiile in care acele bunuri materiale nu apartin unui stat.

Daca persoanele atacate sunt reprezentantii unui stat iar bunurile atacate apartin

de asemenea unui stat, atunci avem acte de razboi. Un stat se poate apara in fata

unui act de razboi dar in fata terorismului protectia oferita de stat este

limitata. Motivul principal este ca persoanele care reprezinta un stat accepta

limitarea libertatilor lor si se supun unei discipline. Aceste persoane sunt

suficient de bine informate pentru a intelege ca ar putea fi tinta unui atac. De

asemenea, bunurile care apartin unui stat pot fi mai usor aparate.

Miscarile teroriste au incercat, in general, sa comita acte de razboi nu acte de

terorism. In acest fel, aceste miscari incearca sa obtina o forma de legitimare ca

miscari de eliberare, de lupta pentru independenta contra unui stat.

Se da ca exemplu miscarea ETA din Spania care incearca sa atace doar

reprezentantii statului si administratiei locale si bunurile care le apartin.

Totusi, este greu pentru ETA sa respecte aceste reguli in mod absolut. La fel

actioneaza IRA in incercarea de a se delimita de terorism. Ambele miscari fac

incercari notabile de a se considera miscari de eliberare aflate in razboi cu un

stat considerat opresor si nu miscari teroriste. Totusi, asamblul actiunilor lor

arata ca, independent de intentiile lor, unele actiuni se incadreaza in categoria

terorismului.

Miscarea Al Qaida a incercat intr-o perioada sa atace numai obiective militare

americane (deci sa se delimiteze de terorism) dar atacarea WTC din New York este

clar un act de terorism (oamenii care au fost ucisi nu erau reprezentantii

statului, avioanele folosite nu erau avioane militare iar cladirile nu apartineau

statului). Totusi, atacarea Pentagonului nu a fost un act terorist ci un act de

razboi.

In legatura cu tendintele spre terorism este de remarcat un fapt: cine are vocatie

de constructor nu are "vocatie" spre terorism. Intr-adevar, a construi cladiri,

avioane si atit de multe alte bunuri materiale presupune un imens efort in plan

stiintific, tehnologic, a structurii de organizare a muncii, in plan social,

cultural, etc. Cei care stiu cit de greu se fac aceste lucruri si cit de multe

cauze pot bloca foarte usor acest proces, nu vor avea tendinta de a distruge

bunuri materiale.

Schimbam acum planul de discutie si ne referim la teroristii individuali care

exista in orice societate. Exista astfel criminali in serie sau cei care ucid la

intimplare oameni nevinovati. Dupa definitia care a fost data, ei sunt de asemenea

teroristi, chiar daca ei actioneaza singuri (fara absolut nici o legatura cu vre-

un grup).

Este clar ca o societate nu se poate proteja contra lor prin legi mai dure. La

limita, inasprirea legilor va face sa dispara exact acele facilitati care au

permis avansul unei societati. Multiplele nivele de securitate va face ca lumea sa

se fragmenteze pina la schizofrenie generalizata (datorita reducerii capacitatii

de comunicare).

Nu orice om care refuza modelele simbolice va avea tendinte teroriste. Exista

multe forme de adaptare la o lume care evolueaza in alta directie decit ar dori

unii. In incercarea de a gasi persoanele care au tendinte spre terorism se pot lua

in considerare citeva lucruri cum ar fi:

- copiii care la nastere erau absolut normali dar care au fost agresati in

perioada copilariei, sunt cei mai expusi. Persoanele agresate (explicit sau

implicit, prin natura mediului de viata din copilarie), pot construi modele

ilegale, care pot intra si in PSM-ul lor, iar cei necomunicativi au tendinta de a

construi modele cu bataie prea scurta pentru intelegerea lumii in care traiesc

(schizofrenie XS 1 si 2).

- stresurile generatoare de modele de ecranare si de modele ilegale. Acestea pot

afecta orice persoana, deoarece societatea este foarte complexa. O solutie ar fi

reducerea, acolo unde este posibil, a acestor stresuri. Asta ar putea sa insemne,

pentru tarile "simbolice" de exemplu, relaxarea in probleme legate de sex sau de

incalcari ale unor reguli de circulatie.

- izolarea sau eliminarea definitiva din societate a persoanelor care dau semne

clare ca vor sa distruga sistemul democratic.

- relaxarea in privinta protejarii vietii intime. Asa zisul "drept la imagine"

ascunde mari surse de stresuri atit pentru persoana care revendica acest drept cit

si pentru unii din jurul ei. Daca toti ar accepta deschiderea vietii lor intime,

ansamblul societatii ar avea mai putine probleme reale.

Evident aceste citeva posibile solutii si idei sunt pentru viitor desi, eu cred,

inca de pe acum unele ar putea fi luate in consideratie.

Ar trebui modificat putin principiul de functionare al democratiei si anume, un

sistem democratic apara doar pe cei care respecta democratia. In acest fel s-ar

evita ca cei care lupta activ contra sistemului democratic sa fie aparati de

sistemul democratic.

In New York, de exemplu, s-a facut rabat de la regulile stricte ale sistemului

democratic si criminalitatea a scazut. Au fost afectati doar cei care nu respectau

sistemul democratic; persoanele normale au avut numai beneficii.

Evolutia societatii se bazeaza pe modele simbolice. Cei care nu au capacitatea de

a urma acest trend, se vor refugia in modele imagine. Incet, apare o ruptura

dintre oamenii "simbolisti" si cei "imagisti". Imagistii, care nu sunt cei care

propulseaza societatea inainte, vor vedea ca, din punctul lor de vedere,

societatea merge intr-o directie gresita si unul din multele posibilele raspunsuri

ale lor este terorismul.

Atentie: oamenii care se bazeaza pe modele imagine nu accepta argumentatia logica

deoarece logica este caracteristica exclusiva a modelelor simbolice.

E.T.A. 11: Problemele de evolutie ale creierului omenesc.

Problema este deja tratata de teoria generala. Aici se vor aduce citeva

completari. Se stie din teoria generala ca avem o capacitate de a construi si

opera modele imagine precum si o capacitate de a construi si opera modele

simbolice. Sa acceptam, deocamdata fara definitie, niste parametrii "I" pentru

capacitatea de a construi/opera modele imagine si "S" pentru capacitatea de a

construi/opera modele simbolice.

In general vorbind, [I] a crescut cam pina la anul 1800. [S] a avut un prim salt

odata cu limba vorbita. A crescut apoi la aparitia limbii scrise. Un salt

important a fost cind Euclid a construit modelul simbolic numit Geometrie (2300

ani in urma). Apoi [S] mai degraba a scazut, in orice caz nu a crescut prea mult,

cam pina la Newton (anul 1666). "Mecanica" lui Newton este al doilea mare model

simbolic care marcheaza evolutia creierului. Din acel moment [S] a inceput sa

creasca accelerat, si continua sa creasca.

Desi [I] a scazut procentual in comparatie cu [S], in mod absolut el a continuat

sa creasca datorita sustinerii din parte lui [S].

Problema fundamentala este ca in implementarea tehnologica a creierului exista'

deficiente atit de mari incit pentru multe popoare, evolutia lui [S] este

plafonata de multa vreme. Unele popoare aproape ca refuza modelele simbolice

(forma grava de fundamentalism).

Teoria prezice o rupere in viitorul previzibil a lumii. Cele doua parti nu au nici

un mijloc de comunicare (asta inseamna ca s-au rupt) si deci unii se vor considera

in razboi cu ceilalti.

Asta se intimpla si in interiorul aceleasi tari, cu grupuri de oameni. De fapt,

cam toate popoarele au tendinte fundamentaliste (refuza [S] in favoarea lui [I]).

Totusi, cele doua parti nu sunt simetrice. Cei bazati pe [S] sunt purtatorii

progresului si ai puterii in toate sensurile. Ceilalti sunt incapabili de a

mentine un ritm de evolutie, sunt slabi si perspectivele lor sunt foarte sumbre.

Ei sunt totusi ajutati de popoarele [S], din motive de stabilitate a lumii si din

lipsa unei alte solutii. Popoarele [I] accepta acest ajutor, mai ales din motive

practice si de oportunism. Oricum, acest sistem are o stabilitate fragila asa cum

se constata experimental.

La un moment dat regiunile [S] vor trebui sa rezolve problema. Oricum, in limita

democratiei actuale, aceasta problema nu are solutie nici intre tari si nici in

interiorul aceleiasi tari.

Lumea trebuie totusi sa mearga inainte. In acest moment nu se poate intrevedea

decit o getto-izare a lumii (procesul s-a intimplat deja cu Iranul si cu unele

tari africane si continua).

In alta ordine de idei, in interiorul tarilor [S] continua sa existe un fenomen

interesant. Este vorba de faptul ca intre oamenii de tip [S] exista de asemenea o

structura. Astfel, unii sunt mai [S] decit altii. In general, puterea este

detinuta de oamenii [I] dintr-o structura de tip [S]. Nu se intrevede o vreme cind

oamenii [S] sa detina controlul. Acestia au fost definiti cu cuvintul

"tehnocrati". Din cauza dispersiei prea mari intre nivelele [I] si [S], in acest

moment nu exista speranta ca va putea exista un singur model simbolic suficient de

puternic incit sa descrie corect intreg ansamblul social. In consecinta,

tehnocratii (oamenii [S] dintr-o societate de tip [S]) nu sunt inca eficienti

decit pe domenii relativ inguste. Politicienii de azi sunt cei care au si calitati

in domeniul modelelor imagine. Ei pot sa cuprinda, in mod aproximativ, intreg

ansamblul social. Totusi, avansul va face ca si politicienii sa se orienteze tot

mai mult catre modelele simbolice.

Creierul pare a avea probleme grave de proiectare si constructie din moment ce o

structura de organizare bazata pe creiere cu putere asa de mare este amenintata de

autodistrugere. Motivul aparent este dispersia prea mare intre nivelele [I] si [S]

intr-o structura sociala data.

Explicatiile, asa cum rezulta din teoria mea, ar fi urmatoarele:

1. Modelele se construiesc haotic. In structura de modele (inclusiv in PSM) intra

de-a valma lucruri importante si lucruri neimportante. Asta este si o problema de

educatie, asociata in principal cu primii "7 ani de acasa".

2. Educatia si asimilarea de noi cunostinte continua sa se bazeze intr-o proportie

inadmisibil de mare pe modele [I].

3. Structura de modele (inclusiv PSM-ul) este o structura virtual invariabila si

de aici incapacitatea creierului de a avea flexibilitatea ceruta de o evolutie

rapida a structurilor sociale, politice, economice. In consecinta, perioada celor

"7 ani de acasa" ar trebui riguros controlata, in limita posibilului. De asemenea,

intreaga structura de modele este, dupa o anumita virsta, virtual invariabila. Si

asta este o problema care poate fi contracarata prin educatie.

4. Educatia se face haotic; se construiesc prea multe modele imagine in perioada

de formare iar modelele simbolice nu sunt adecvate realitatii. De exemplu, se

insista pe exercitii matematice in loc sa se insiste pe constructia si analiza de

modele simbolice generale. Si mai grav, elevii nu sunt invatati sa gindeasca in

baza modelelor simbolice. Termenii "model imagine (analogic)" si "model simbolic"

nu sunt cunoscuti la nivelul invatamintului standard (clasele 1-12) si extrem de

putin la nivel de facultate. Modelele imagine ar trebui predate copiilor incepind

cu clasa I iar cele simbolice incepind cel putin cu clasa 8-a. Chiar cei care

lucreaza efectiv cu modele simbolice nu sunt totdeauna constienti de asta. Exista

multi fizicieni care nu-si dau seama, de exemplu, ca Mecanica lui Newton este

model simbolic.

5. Deficientele de proiectare ale creierului nu sunt aratate si deci nu pot fi

contracarate (vezi teoria generala).

6. Sistemul democratic nu are solutie pentru problema creierelor defecte si de

aici un lung sir de tragedii implicite. Cei care au probleme de hardware sunt

absolut necorectabili.

Concluzie: Creierul evolueaza de la modele imagine catre modele simbolice.

Problemele de proiectare si tehnologice creeaza fundamentalisme (unii nu mai pot

evolua). Fundamentalismele ameninta lumea in ansamblul ei. Solutiile posibile nu

sunt acceptabile in limita principiilor democratice unanim acceptate.

Creierul, O Enigma Descifrata · 第 35 / 65 题