Personalitatea va fi tratata in principal in cazul oamenilor desi unele
caracteristici, care nu sunt legate direct sau indirect de modelele simbolice,
sunt la fel si la animale.
Personalitatea este data de totalitatea modelelor care exista' intr-un creier. Vom
incerca sa detaliem acest concept, mult prea general. Pentru asta vom incepe cu o
evaluare a unor fapte si observatii intr-un mod mai degraba aleator.
Din teoria generala stim ca orice creier construieste modele si simuleaza pe ele
diverse posibilitati de evolutie. Teoria nu introduce nici o restrictie de
principiu in legatura cu scopurile sau directiile acestor simulari. Pe un model,
chiar simplu, se pot face un numar practic nelimitat de simulari. Evident, modelul
nu le va face pe toate.
Exemplu: daca vrem sa actionam intrerupatorul de lumina intr-o camera, asta se
poate face cu oricare din cele 10 degete, cu diverse alte parti ale corpului
(inclusiv cu picioarele) sau cu o mare varietate de obiecte. Mai ales persoanele
aflate catre sfirsitul perioadei de copilarie se pot "deda" la fel de fel de
teribilisme de acest fel.
Un factor care determina pesonalitatea este aceasta imensa diversitate de
posibilitati de evolutie al fiecarui model in parte. Pricipial vorbind, structura
de modele ar putea sa se dezvolte atit de mult incit sa devina necontrolabila. Un
factor care determina personalitatea este deci, capacitatea de a controla aceasta
diversitate.
Una din deficientele de proiectare ale creierului este si posibila instabilitate
in asocierea unui model la o realitate externa data. In fata unei realitati
externe date, ar trebui sa se activeze modelul care da cele mai bune predictii
asupra realitatii externe concrete. Totusi, o realitate externa data poate fi atit
de complexa incit sa poata exista mai multe modele mai mult sau mai putin adecvate
acelei realitati externe complexe. In urmarirea evolutiei realitatii externe, se
va activa deci un model ZM care, la rindul lui, va activa si alte modele. Totusi,
ZM-ul dat nu trebuie in nici un moment sa piarda controlul asupra activitatii
principale, oricite alte modele ar fi activate temporar de el. Stabilitatea intr-
un model este un alt factor asociat personalitatii.
Exemplu: exista oameni care pornesc de la un subiect si evolueaza, aproape haotic,
catre subiecte care nu mai au nici o legatura cu subiectul initial, care uneori
este uitat cu totul. Asta este o deficienta de proiectare (XD2) si este
corectabila prin software.
Alt factor asociat personalitatii este dat de faptul ca, desi structura de modele
are tendinta de a fi armonica sau logica, ansamblul mai trebuie sa fie compatibil
si cu o structura de modele date (impuse) din exterior. Fara o colectie de modele
impuse din exterior (educatia), structura armonica si logica nu va fi compatibila
cu mediul in care acea persoana trebuie sa traiasca.
A impune din exterior o colectie de modele concept cu bataie lunga se numeste
educatie. Acest proces are ca scop aducerea unei persoane aflate in perioada de
formare, in situatia de a fi compatibila cu mediul in care trebuie sa traiasca.
Prin educatie, individului i se impune o colectie de modele concept. Unele trebuie
sa intre in PSM, altele sunt modele normale. Dintre modelele care trebuie sa
intre in PSM se afla, pentru o societate normala, modelele "sa nu ucizi", "sa nu
furi" si multe altele considerate necesare pentru integrare in societate.
Una din primele probleme ale educatiei este legata de faptul ca, independent de
sistemul de educatie, copiii isi pot crea propriile modele concept cu bataie
lunga, incepind cu virsta de 5...7 ani. Aceste modele pot sa fie sau nu
compatibile cu modelele impuse prin sistemul de educatie.
Daca aceste modele create de copii nu sunt compatibile (cel putin partial) cu
sistemul educational, copiii vor avea tendinta de a-si construi modele de ecranare
specifice. Parintii si educatorii vor auzi ce asteapta ei sa auda dar
personalitatea va fi modelata de propriile modele concept ale copiilor. Unele
componente ale acestor modele pot intra in PSM-ul lor.
Exemplu: copiii pot ajunge sa fumeze sau sa se drogheze, contrar directiilor
sistemului educational. Modelele care determina aceste activitati pot intra in
PSM. Oricum, fiind modele imagine, ele nu pot fi influentate de educatia bazata pe
logica (modele simbolice). In jargonul copiilor exista' cuvintul "texte" asociat
cu metodele educatorilor/profesorilor de a-i determina sa se corecteze in anumite
domenii.
Unii copii vor fugi de la scoala pentru a sta la Internet-cafe. In acest caz,
modelul care a determinat aceasta actiune este un model de tip simbolic. Prin
analiza logica, un copil stabileste singur ca orice activitate legata de
calculatoare si de comunicatie este de preferat unui sistem de invatamint demodat.
Vom face aici o observatie asociata cu formarea personalitatii. Evolutia
societatii este mult prea rapida pentru ca sistemul de educatie standardizata de
astazi sa-i mai faca fata. Este inadmisibil ca in scoala romaneasca de astazi sa
se mai studieze pe scara larga modele imagine create de scriitori (de mare
prestigiu de altfel) care au trait in urma cu peste 100 de ani. Acum 100 de ani
modelele simbolice erau o raritate in activitatea de zi cu zi a oamenilor. In
zilele noastre, viata se desfasoara pe o scara foarte larga, bazata pe modele
simbolice. Modelele imagine sunt in cadere libera (nu mai exista energie
disponibila pentru ele). Literatura beletristica de orice fel apartine unei etape
de mult depasite a evolutiei creierului uman. Educatia ar trebui sa renunte la
ceea ce nu mai poate fi sustinut.
Un alt parametru asociat personalitatii este dat de tendinta de a actiona sau nu
in baza unor modele concept generale (principii), impuse sau nu prin educatie.
Personalitatea este data si de structura de modele cu bataie lunga si scurta, a
unui creier dat. Exista personalitati orientate spre modelele cu bataie scurta si
personalitati orientate spre modelele cu bataie lunga. Din nefericire, majoritatea
oamenilor sunt orientati spre o structura de modele-poveste asociate cu un mare
numar de modele cu bataie scurta.
Din teoria generala se stie ca avem modele asociate realitatii externe, care au ca
scop cunoasterea si modele de actiune care au ca scop modificarea realitatii
externe. Proportia de modele de un fel sau de altul va fi unul din principalii
factori care defineste personalitatea.
Exista persoane care asimileaza usor modele externe dar si persoane inclinate sa
construiasca modele proprii.
Modelele pot sa fie modele imagine sau modele simbolice.
S-ar putea acum construi o matrice partiala asociata personalitatii, in functie de
acesti factori. Problema este reluata intr-o aplicatie. Evident, nu exista
personalitati "pure". Pentru fiecare din aceste orientari va exista un coeficient
numeric. Formula unei personalitati va contine si acesti parametrii.
Observatie: sistemul de invatamint de toate gradele selecteaza si ierarhizeaza
oamenii dupa capacitatea de asimilare de modele externe. Capacitatea de creare de
modele noi si capacitatea de actiune asupra realitatii externe nu se bucura de
nici o consideratie speciala in sistemul de invatamint, cu exceptia unor scoli
asociate artelor si meseriilor. Viata totusi va face "dreptate" si va ierarhiza
oamenii si dupa celelalte criterii. De aici se vede de ce evolutia in scoala nu
este de cele mai multe ori compatibila cu evolutia in viata.
In formarea personalitatii, un factor important este, asa cum am aratat,
continutul exact al PSM-ului. Din nefericire, in PSM intra modele noi aproape
exclusiv in primii ani de viata (aproximativ sub 7 ani). Continutul este extrem de
greu de stabilit deoarece PSM-ul actioneaza numai in situatii speciale.
Din teoria generala se stie ca paranoia inseamna includerea unui model oarecare in
PSM. Totusi, notiunea de "model oarecare" este destul de vaga. In principal, in
PSM trebuie sa intre doar modele asociate cu corpul cu care este asociat creierul
precum si modele foarte generale impuse de societate. Mai pot intra accidental
modele asociate mediului concret de viata. Oricum, personalitatea este determinata
si de modelele non-standard din PSM.
Exemplu: un copil se naste intr-un mediu in care nu se respecta o serie de
principii cerute de societate, in general. PSM-ul sau va putea include o serie de
concepte antisociale impuse de acel mediu. Posibilitatea de corectie a acestei
deficiente este practic zero. Asa cum stim, PSM-ul contine o structura de modele
invariante, neinfluentate de informatiile din realitatea externa. Un astfel de
copil se va putea integra in societate daca o sa-si construiasca modele de
ecranare adecvate. Totusi, un model de ecranare nu este prea sigur si deci, in
anumite situatii, acea persoana ar putea sa actioneze in baza modelelor
antisociale din PSM nu pe baza modelelor de ecranare cu care a reusit sa fie
acceptat de societate.
Chiar daca in PSM-ul unui copil vor intra numai modele "corecte", calitatea
implementarii lor va influenta de asemenea personalitatea.
Aici fiind prezentata o teorie generala, analiza nu poate merge dincolo de o
anumita limita. In baza acestei teorii se vor putea crea metode si criterii
concrete de rezolvare a problemei personalitatii. La capitolul de aplicatii,
aceasta problema va fi reluata.
Vom face aici un rezumat al parametrilor care ar putea caracteriza o
personalitate. Se reaminteste ca aici este prezentata o teorie generala si deci,
acesti parametrii sunt parametrii teoretici. Pentru a fi implementati intr-o
structura practica de evaluare, ei trebuie asociati cu un model local adecvat.
Astfel am putea avea parametrii numerici asociati cu:
- orientarea spre modele imagine
- orientarea spre modele simbolice
- orientarea spre cunoastere
- orientarea spre actiune
- orientarea spre constructia de modele noi
- orientarea spre asimilarea de modele
- orientarea spre modele cu bataie scurta
- orientarea spre modele cu bataie lunga
- coeficientul de diversitate de actiune
- coeficientul de stabilitate in model
- coeficientii de conformism la cerintele societatii
- coeficientii asociati modelelor non-standard din PSM.
Acest capitol despre personalitatea oamenilor este asociat cu oamenii maturi,
normali. Cazurile patologie nu sunt luate aici in consideratie in mod direct.
Totusi, exista oameni normali care au in structura lor de modele unele modele de
tip XZM (modele ilegale). Acestea pot explica manifestari ciudate sau ilogice, la
unele persoane care in general sunt "normale". Desi teoria prevede existenta
modelelor ilegale, datele despre ele sunt inca prea putine pentru a putea fi
incluse in acest capitol.
Creierul fiind extrem de complex, se mai pot defini si alti parametrii asociati
personalitatii. Un astfel de parametru, foarte important de altfel, este nivelul
de constiinta, descris in mod separat, in continuare.