3. Se presupune ca exista o stiinta exacta SM (model simbolic), care ar putea
include termenul T.
4. Termenul T care trebuie studiat de SM trebuie sa fie inclus in SM. Pentru
aceasta, T trebuie redefinit in interiorul lui SM. SM poate integra un element nou
numai daca acest element este definit in cadrul terminologiei din SM. In acest
fel, T va avea o definitie in GCL si o alta definitie generata de SM.
Exemplu: Termenul "Forta" are o definitie in GCL si o alta definitie in Mecanica
lui Newton. Predictiile Mecanicii lui Newton se refera numai la termenul "Forta",
asa cum a fost definit in interiorul Mecanicii lui Newton.
5. Odata ce T a fost inclus in SM, SM genereaza relatiile intre T si alte elemente
si de asemenea va face predictii care includ si T. Aceste predictii se pot apoi
compara cu realitatea externa.
6. Daca predictiile lui SM in legatura cu T se dovedesc acceptabile, atunci SM
este considerat util in intelegerea lui T. Daca predictiile nu sunt acceptabile,
atunci SM nu este adecvat in intelegerea lui T. In nici o situatie SM nu va putea
fi considerat "corect" sau "incorect".
7. Orice predictie in legatura cu T trebuie asociata cu SM-ul care a facut
predictia.
Exemplu: Gravitatia este o supozitie a teoriei lui Newton. In teoria lui Newton,
gravitatia este o proprietate a masei unui corp fizic. In teoria lui Einstein (alt
model simbolic) gravitatia este o proprietate a spatiului si a masei. Ambele
teorii dau predictii foarte bune in anumite situatii cunoscute (generate de
modele).
8. Odata ce predictiile lui SM in legatura cu T se dovedesc acceptabile, SM-ul
este considerat adecvat intelegerii lui T si deci, predictiile lui SM care includ
si T se pot asocia cu termenul "cunoastere". Cunoasterea bazata pe un SM
acceptabil este scopul oricarei stiinte exacte.
Vom vedea acum un exemplu concret, extrem de complex. Am ales in mod intentionat
un termen care practic n-are definitie in GCL (definitia este foarte confuza) si
nu are asociate fapte si date directe din realitatea externa. Termenul ales este
"Extraterestru" (ET).
A studia in cadrul unei stiinte exacte un termen din GCL ca acesta, pare o
imposibilitate; vom vedea ca nu este asa. Conform schemei logice prezentate,
trebuie sa avem un model simbolic (o stiinta exacta) care in exemplul nostru este
chiar teoria MDT (Modeling-Devices Theory).
Generarea unei definitii a termenului ET in MDT inseamna ca se accepta ca
extraterestrii au creier si chiar mai mult, creierul lor functioneaza pe acelasi
principiu ca si creierul omului. Acest lucru poate fi greu de acceptat dar,
indiferent care ar fi SM utilizat (MDT sau oricare altul), situatia este aceasi:
SM genereaza definitia lui ET, oricare ar fi SM si oricare ar fi definitia lui ET
in GCL.
Vom incerca deci MDT in explicarea lui ET. Dupa ce ET este astfel definit de MDT,
urmatorul pas este parametrizarea lui ET. MDT zice ca functiile de baza ale
creierului sunt constructiile de modele imagine I si de modele simbolice S.
Sa definim un creier de om [H] cu parametrii I=1, S=1. Este clar ca ET nu poate
avea aceiasi parametrii. Sa presupunem, de exemplu, ca facem un model de ET cu
parametrii ET(1,10) (aceasi putere de a face modele imagine ca si omul dar de zece
ori mai mare capacitate de a face modele simbolice). Acesta este doar un exemplu
posibil. In cadrul unui studiu trebuie sa folosim o colectie de valori (I,S).
Odata ce am ales o pereche (I,S), incepem sa operam modelul MDT cu ET inclus.
Putem sa punem o prima intrebare modelului si anume, cum poate arata interactia
intre om H(1,1) si ET(1,10). Care ar fi tendintele ET-ilor ? Vor ei sa comunice,
vor sa ne fie prieteni sau dusmani, etc.
La aceste intrebari MDT nu poate raspunde inca. Avem nevoie de calibrarea
modelului. Calibrarea se face punind intrebari la care raspunsul este cunoscut.
De exemplu, un ciine ar putea avea formula D(0.1, 0) (10% din capacitatea de a
opera cu modele imagine fata de om si zero capacitate de operare cu modele
simbolice). Noi avem tendinta de comunicatie cu ciinii si nu avem tendinte
exagerate de exterminare a lor. In schimb, avem tendinta de exterminare a
tintarilor care au un I extrem de mic si S=0.
Putem continua calibrarea studiind interactia intre diversi oameni. De exemplu,
popoarele asiatice au in mod clar un I mai mare decit al europenilor iar europenii
un S mai mare.
Odata ce sistemul a fost cumva calibrat, se pot face extrapolari la situatii date.
In baza predictiilor, putem evalua care sunt limitele lui I si S pentru o
interactie prietenoasa sau dusmanoasa.
Sa nu uitam ca nici o predictie a modelului nu poate fi inca verificata in
interactie cu realitatea externa. Totusi, faptul ca avem o colectie de predictii
ne aduce un imens avantaj. Daca unele fapte din realitatea externa ar putea fi in
zona de predictie a modelului, noi vom fi deja pregatiti sa le interpretam in
conditii precise. Astfel, unele fapte ar putea fi explicate daca ET ar avea o
anumita formula. In orice caz, deja avem o colectie de comportamente probabile
ceea ce reprezinta un mare avantaj atunci cind anumite fapte din realitatea
externa ar putea fi explicate prin existenta ET.
Putem merge si mai departe. In functie de formula aleasa pentru ET, s-ar putea
construi modele ale civilizatiei care ar putea fi construita de fiecare tip de ET-
i. Din nou, modelul poate fi calibrat bazat pe tipuri de societati umane
cunoscute, inclusiv cele care au existat in trecut si facind extrapolare cu
diverse formule ET.
Se reaminteste ca, chiar daca ET ar exista in realitatea externa si chiar daca MDT
ar da predictii exacte, din asta nu rezulta in nici un fel ca ET au creier care
functioneaza asa cum considera MDT.
O stiinta exacta doar declara modelul si predictiile. Daca, in baza verificarii
predictiilor, cistigam incredere in model, atunci modelul va mai fi folosit si in
alte situatii similare, deoarece este util. In nici un moment, cu nici o stiinta
exacta, nu se pune problema ca ea sa ne arate "adevarul" si nici sa ne ofere
garantii sau certitudini. O stiinta exacta, asa cum am aratat, face predictii.
Daca modelul face predictii bune, o sa-l folosim si alta data si asta e tot.
Sa vedem si o posibila aplicatie practica directa asociata exemplului de mai sus.
Astfel, s-ar putea construi modele care sa ne spuna ce se va intimpla cu
societatea omeneasca daca S=2. Sau ce se va intimpla daca dispersia dintre lui S
va creste prea mult. Asta inseamna sa aflam, de exemplu, daca exista sau nu un
pericol pentru civilizatie atunci cind 50% dintre oameni au S=0.5 si 50% au S=1.5.
Perspectivele par fascinante !