Visele sunt dezvoltari de modele imagine. Aceste modele imagine nu se construiesc
in interactie directa cu realitatea externa. Creierul construieste modele
asociabile cu o pseudo-realitate-externa, cu diverse scopuri. Aceasta pseudo-
realitate-externa (QER Quasi-External-Reality)) are un anumit grad de cuplaj cu
realitatea externa. QER este invariant pe toata durata visului. In concluzie, avem
un vis atunci cind exista o pseudo-realitate-externa invarianta.
Exista mai multe clase de vise in functie de modelul QER.
1. QER respecta realitatea externa in mod aproximativ dar cu specificatia ca,
atunci cind QER este diferit de realitatea externa, exista dorinta de a modifica
realitatea externa pentru a fi conforma cu QER. Exemplu: visam un produs
tehnologic avansat. In QER se afla o tehnologie care nu se intilneste in
realitatea externa. Acest vis poate activa o persoana sau un grup sa actioneze
pentru ca acest vis sa fie realizat.
2. QER respecta realitatea externa dar mai contine si elemente conventionale,
arbitrare. Aceste vise pot aparea, de exemplu, atunci cind vrem sa facem un
scenariu de film, nu neaparat stiintifico-fantastic. Ele mai pot fi asociate si cu
termenul fantezie. Totusi, un vis de acest tip inseamna constructia unui model, in
general complex, ceea ce este mult mai mult decit o fantezie. Fantezia ar putea fi
definita ca o relatie fundamentala intre elementele unui model-vis de acest tip.
3. Vise tehnologice. Acestea sunt vise create de structurile creierului cu diverse
scopuri, in legatura cu implementarea tehnologica a creierului. Exista vise de
trezire normala dupa somn, vise de trezire de urgenta (cosmarurile de exemplu),
vise asociate cu stari patologice (structura normala de modele si functiile
normale ale creierului sunt perturbate).
Aceste vise se numesc "tehnologice" deoarece teoria nu prevede nici un mecanism
hardware normal de trezire din starea de somn. Asta inseamna' ca, prin proiectare,
creierul nu are nici o facilitate hardware de tip "ceas desteptator" si deci
aceasta facilitate este realizata prin software, la implementarea tehnologica a
proiectului.
O posibilitate implicita este activarea PSM-ului. Dar, fara elemente externe
(zgomote mari, socuri mecanice, etc.) PSM-ul nu se activeaza. Un vis tehnologic
este unul care creeaza PSM-ului, in mod artificial, o problema (impresia de
pericol, impresia ca o problema oarecare nu are model adecvat etc.) iar aceasta
facilitate de software poate produce trezirea.
Continutul modelului nu este important. Orice continut care poate activa PSM-ul
este bun. Teoria spune deci ca principala informatie asociata cu un vis de trezire
este caracterul lui. Continutul are o importanta secundara.
Teoria nu specifica cine initiaza un astfel de vis. Unele vise tehnologice ar
putea sa fie initiate de partea din creier care controleaza organele interne ale
corpului. Astfel, o problema grava de sanatate sau o problema absolut minora pot
produce acelasi vis de trezire. Din cauza aceasta, continutul viselor este aproape
imposibil de interpretat. Este posibil ca, pentru o persoana particulara, sa se
poata spune ceva despre continutul anumitor vise. Totusi, acea persoana trebuie sa
fie foarte bine cunoscuta ca structura psihica si din punct de vedere medical si a
mediului general si particular de viata.
Teoria spune ca atunci cind aveti un vis de trezire, analizati caracterul lui:
- pericol direct la adresa persoanei care a avut visul poate inseamna o problema
importanta de sanatate sau asociata mediului unde persoana doarme. De asemenea ar
putea fi un semnal asociat cu o persoana care se afla, ca element, in PSM-ul
persoanei care a avut visul. Mai poate fi o problema veche fara solutie.
- pericol care nu se refera in mod direct la persoana in cauza, inseamna o
problema de importanta limitata pentru persoana care viseaza sau o problema grava
dar care este prezisa de un model cu bataie prea lunga. Ar putea semnaliza si o
problema a unei persoane mai mult sau mai putin apropiate.
- visul este neutru (nu exista pericole implicite sau explicite); atunci este un
vis normal de trezire. Un vis normal de trezire este unul care, desi activeaza
PSM-ul, este initiat de factori interni sau externi neimportanti.
De exemplu, visam o floare; vrem sa culegem acea floare dar nu reusim. Ne trezim
cu ideea ca nu putem sa culegem acea floare. Asta a activat PSM-ul deoarece nu
exista model adecvat acestei probleme din QER.
Se poate pune problema: "de unde stie modelul-vis asociat cu QER ca exista
probleme fara solutie, care, deci, vor activa PSM-ul?". Un raspuns posibil este
ca modelul-vis va incerca diverse variante de evolutie pina va ajunge la o
varianta care n-are solutie. Varianta care n-are solutie este cea care activeaza
PSM-ul si care va fi ZM-ul in momentul trezirii (deci cea pe care ne-o amintim).
In plus, QER este un model creat pe loc. El nu are cum sa fie prea complex. Este
apoi usor sa simulezi ceva care nu are solutie in acel QER.
De exemplu, QER poate fi asociat cu o camera. Daca vrem, in vis, sa iesim din
camera, atunci ar trebui ca QER sa contina si exteriorul camerei si acest exterior
nu a fost construit. Incercarea de a iesi din camera devine, deci, imposibila iar
asta va activa PSM-ul care va produce trezirea.
Visele de trezire normala pot fi initiate si de modele normale care lucreaza in
background cu un scop dat (de exemplu, trezirea la o anumita ora considerata
foarte importanta, trezirea la un factor extern specificat, etc.). Situatia ar
putea fi totusi ceva mai complexa, deoarece teoria nu spune nimic de activitatea
modelelor underground in timpul somnului.
Vom introduce aici o noua clasa de activitati ale creierului care ar putea fi
numite vise premonitive. Este vorba de faptul ca anumite modele ale creierului
care au functionat foarte bine un timp relativ indelungat, ar putea sa nu mai
functioneze din cauza modificarilor parametrilor mediului sau ai fiintei
exterioare sau interioare (de exemplu, din cauza imbatrinirii sau din orice alta
cauza).
Aceste modele, care au devenit neadecvate actiunii asupra realitatii externe, se
pot autoactiva. Prin simulare va rezulta ca aceste modele nu mai pot fi eficiente
sau adecvate si acest rezultat se manifesta ca o premonitie.
Premonitiile ar trebui luate, in general, in serios dar nu orice vis premonitiv
este suficient de credibil, numai prin el insusi, pentru a ne modifica planurile
de viitor. In plus, desi unele vise ar putea fi vise premonitive, acest lucru este
extrem de greu de stabilit. De exemplu, visam o situatie negativa care ne
afecteaza direct propria persoana. Acest vis poate fi vis de trezire de urgenta
(vezi mai sus) sau, daca analizam continutul, poate fi vis premonitiv, asa cu el a
fost deja definit.
Aici, la acest nivel, avem numai o evaluare a problemelor generale asociate cu
visele. Problema mai are nevoie de multe analize si dezvoltari pentru a fi
clarificata.
E.T.A. 17: Istoria evolutiei speciei umane conform MDT.
Cronologia primara este luata dupa datele acceptate, asa cum ele apar in
dictionare. Am selectat doar elementele care au importanta din punctul de vedere
al evolutiei modelelor simbolice.
La inceput trebuie remarcat ca, intrucit nu se bazeaza pe un model simbolic
fundamental, diversele dictionare atribuie in mod arbitrar o importanta faptelor
primare. Eu avind un model simbolic fundamental, atribui importanta faptelor
primare in baza acestui model.
Evolutia omului a insemnat, conform cu MDT, cresterea continua a capacitatii de
operare cu modele simbolice. Aceasta cronologie urmareste deci numai aceasta
linie.
70 Milioane ani in urma: primele primate.
4 Milioane ani in urma: mersul vertical.
2 Milioane ani in urma: unelte de piatra. Uneltele au aparut atunci cind au aparut
modele imagine cu bataie lunga. Si animalele pot face unele modele imagine cu
bataie lunga.
200.000 ani in urma: Homo sapiens
Homo sapiens ar fi putut sa aiba o mai mare capacitate de a construi modele cu
bataie lunga. Homo Sapiens a ajuns sa construiasca modele imagine propri, cu
bataie lunga, ne-integrate in PSM. Un model din PSM este foarte eficient dar,
fiind invariant, blocheaza evolutia. Homo sapiens a evoluat deci intr-o directie
contrara eficientei imediate.
130.000 ani in urma: Apar manifestari artistice si ceremonii religioase.
Cindva aici trebuie sa fi aparut si limba vorbita, primul model simbolic creat de
om. De fapt, in teoria mea se poate vorbi de om numai daca stia sa vorbeasca (sa
stapineasca o limba de comunicatie simbolica).
Nu se poate marca deci momentul exact al aparitiei omului dupa definitia mea. Din
datele existente nu rezulta ca Homo Sapiens stapinea o limba de comunicatie
corespunzatoare desi, in mod sigur, trebuia sa stie sa comunice, intr-o forma
primitiva, prin mesaje simbolice.
Anul 5000 idH: Orasele
In aceasta perioada este clar ca exista limba vorbita intr-o forma avansata.
Orasele presupun existenta unor autoritati care sa actioneze in baza unor
reguli/legi. Trebuiau sa existe forme de scriere a limbii, chiar in forme
primitive.
Anul 3700 idH: Limba scrisa sumeriana evolueaza spre scriere cu elemente fonetice.
Limba scrisa bazata pe elemente fonetice inseamna o imensa simplificare a scrierii
dar si un imens pas inainte in dezvoltarea modelelor simbolice.
Aici este un moment crucial ale evolutiei omului. Astfel, oamenii aveau un model
imagine in mintea lor. Acest model imagine trebuia sa fie descris pentru altii.
Vorbirea (model simbolic) avea ca principal obiectiv descrierea acestor modele
imagine. Din acel moment a aparut problema scrierii.
Prima varianta este de a descrie modelul imagine printr-o scriere asociata direct
cu modelul imagine. Asta a fost linia popoarelor asiatice. A doua varianta este de
a reprezenta prin scriere, sunetele care erau suportul vorbirii. Dar asta inseamna
ca nu descriem modelul imagine ci pur si simplu translatam vorbirea (model
simbolic) intr-un alt model simbolic (scrierea). Scrierea este deci asociata cu
modelul simbolic al vorbirii si nu cu modelul imagine asociat vorbirii.
Impactul a fost imens pentru ca a dus la o scriere simbolica nu la o scriere
iconografica. Scrierea capata independenta de modelul imagine cu care este
asociata in mod indirect. Mai tirziu, scrierea a fost in masura sa influenteze
vorbirea si acest "tandem" a dus la aparitia omului "simbolic" in Europa. Cum,
exact, s-a petrecut acest fenomen, este inca un miracol.
Popoarele asiatice, care au folosit metoda descrierii modelelor imagine in modul
de scriere, au ramas inghetate pina in zilele noastre la icoane asociate unor
modele imagine. Asta a avut, pentru acea lume, un imens impact negativ asupra
dezvoltarii modelelor simbolice. Din cauza asta, in aceasta istorie, referintele
sunt in exclusivitate legate de lumea bazata pe scrierea fonetica.
Asa cum am spus, scrierea fonetica a fost un pas decisiv in evolutia modelelor
simbolice, datorita ne-asocierii acestei scrieri cu modelele imagine. Prin
opozitie, limba chineza vorbita poate fi translatata in scriere fonetica dar acest
mod de scriere nu ar putea fi folosit in aceasta forma din cauza ca s-ar rupe
legatura cu modelele imagine pe care se bazeaza sistemul de gindire/scriere al
acelor oameni.
1360 idH : In Egipt apare religia monoteista. Acest tip de religie marcheaza
momentul cind analiza logica aplicata religiei va genera probleme si contradictii
asociate cu existenta mai multor zei. Dorinta de ordine logica face ca religia sa
evolueze spre religie monoteista. Totusi, aparitia religiei monoteiste in Egipt nu
a fost rezultatul cresterii nivelului de evolutie al societatii omenesti din acea
perioada. Prima religie monoteista creata de populatie (nu de conducatorii
statului ca in Egipt) va fi crestinismul.
600 idH: Poezia: Poezia este un model imagine care foloseste elemente si relatii
simbolice. Poate fi interpretata ca un mod de descriere a modelelor imagine
interioare cu elemente simbolice (singura forma care poate fi inregistrata si
transmisa usor in spatiu si timp). In acest fel, poetul care are un model imagine
interior, il translateaza intr-un model imagine cu elemente simbolice si relatii
simbolice si imagine. Cititorul/ascultatorul va translata acest model imagine
special (poezia) in forma unui model imagine in mintea sa. Acest model imagine, se
presupune, este similar cu modelul imagine din mintea poetului. In acest fel, o
poezie este un mod de transmitere (aproximativa) a unui model imagine de la un
creator la un ascultator, folosind modele imagine cu elemente simbolice ca
"transportoare".
300 idH: In aceasta perioada apare Geometria lui Euclid. Acesta este primul mare
model simbolic fundamental asociat realitatii externe. El marcheaza, deci, un
moment extrem de important in evolutia creierului. Geometria este de fapt prima
stiinta exacta descoperita. Daca ne uitam la cei aproximativ 2000 de ani care vor
trece pina la aparitia celui de-al doilea model simbolic fundamental (Mecanica lui
Newton), ne dam seama ce haotica a fost evolutia creierului omenesc.
Aici mai trebuie sa observam un lucru asociat cu modelele simbolice fundamentale:
Geometria lui Euclid se preda la scoala in exact aceasi forma de 2300 de ani...
Daca facem abstractie de limba de comunicatie generala (GCL), unul din primele
modele simbolice construite de om ar putea fi jocul de sah. Acest joc poate fi
considerat si acum ca o mare realizare a mintii omenesti. Jocul este practic ne-
modificat de cind a fost creat si este practic imposibil de perfectionat. Acest
joc a aparut odata ce creierul a depasit un prag de evolutie in domeniul modelelor
simbolice cu bataie lunga. El ne poate da o imagine a capacitatii intrinseci a
creierului de a construi si opera modele simbolice.
30 dH: Crucificarea lui Isus, crestinismul
Religia crestina apare in Imperiul Roman unde se presupune ca erau cei mai
evoluati oameni din punctul de vedere al capacitatii de operare cu modele
simbolice. Crestinismul, ca religie evoluata, marcheaza un moment cind modelele
simbolice ale omului mediu devin suficient de puternice pentru a face predictii cu
bataie lunga de foarte buna calitate.
Asa cum stim, predictia mortii va genera modele de ecranare de tipul religiilor.
Un creier bazat numai pe modele imagine nu-si poate da seama ca va muri cindva si
chiar daca-si da seama, nu va da prea mare importanta acestui lucru (predictiile
sunt mai degraba imprecise si confuze). Un creier evoluat (care foloseste modele
simbolice alaturi de modele imagine) va fi atit de marcat de predictia mortii
incit va avea nevoie de un model de ecranare extrem de puternic pentru a-si pastra
stabilitatea (a avea liniste sufleteasca). Astfel, ca efect a cresterii
capacitatii de a opera cu modele simbolice cu bataie lunga, au aparut religiile
monoteiste. Aparitia religiei monoteiste crestine marcheaza deci un nivel mai
inalt de dezvoltare al creierului. In fapt, religia moderna a aparut odata cu
aparitia constiintei de nivel 2 la majoritatea membrilor unei societati. Din acest
punct de vedere, crestinismul este o creatie exclusiva a populatiei din zona Romei
din acea perioada, folosind o sursa oarecare de informatii primare. Intrucit
crestinismul a fost acceptat atit de repede si de usor in toata Europa, se poate
spune ca crestinismul este o religie evoluata creata de europeni pentru europeni.
975 : Scrierea moderna a numerelor, luata de la arabi. Aceasta scriere reprezinta
o ruptura totala cu modelele imagine. Astfel, scrierea romana a numerelor are
puternice trimiteri la modelele imagine. Scrierea araba a numerelor nu mai poate
fi inteleasa decit pe baza abilitatilor in domeniul modelelor simbolice.
1250 : Generalizarea sistemului zecimal pozitional de scriere a numerelor in
Europa.
1482 : Inchizitia in Spania. Modelele simbolice, bazate pe logica, incep sa-i
ajute pe oameni sa analizeze mai usor si mai precis lumea inconjuratoare. Logica
incepe sa le dea certitudini. Asta evident ca intra in contradictie cu modelul
imagine invariant al religiei. Aici a fost primul conflict violent intre spiritul
crestin si spiritul european.
1543 : Copernic publica teoria heliocentrica. Teoria a constituit o revolutie in
sistemul de gindire al oamenilor. Sa nu uitam ca in acea perioada existau
astronomi care aveau date complete obtinute prin observatii directe ale cerului,
intinse pe foarte multe sute de ani. Ei puteau sa prezica foarte precis care va fi
pozitia fiecarei planete sau stele pe cer in oricare moment, inclusiv sa prezica
foarte precis eclipsele de Soare si de Luna. Singura problema mai serioasa era
faptul ca nu exista nici o explicatie pentru miscarea aparent ilogica a planetelor
pe cer.
Teoria heliocentrica a aparut ca model imagine, cu ajutorul analizei logice. In
scurt timp (Kepler) el a fost translatat pe model simbolic. Asta inseamna ca s-a
verificat prin calcule ca planetele au o miscare aparenta conforma cu predictia
unui model simbolic bazat pe conceptia heliocentrica.
1585 : numerele zecimale in Europa.
Numerele zecimale au aparut la peste 600 de ani de la introducerea scrierii
pozitionale zecimale. Motivul acestei intirzieri poate fi faptul ca ele erau
suplinite cu succes de fractii.
Scrierea fractiilor are corespondent direct in modele imagine. Fractia 1/2 este
foarte sugestiva pe model imagine. A existat deci o forma de rezistenta la
aparitia numerelor zecimale, care rezistenta continua si astazi.
1607 : Orfeu de Monteverdi (lucrare muzicala complexa, in fapt o opera) Aici, in
mod direct, modelele simbolice sustin si chiar sunt parte dintr-un model imagine
complex.
1614 : Logaritmii in matematica.
1625 : Fuga, ca forma muzicala, este folosita curent in muzica. Fugile se
construiesc dupa o "reteta" (model simbolic).
1640 : Savantul francez Descartes sustinea ca "adevarul ideilor poate fi stabilit
fara experienta, doar prin matematica". Cu terminologia mea, el ar spune ca
modelele simbolice (bazate pe logica) nu te lasa sa gresesti in timp ce (se
subintelege) modelele imagine nu au garantie de a fi corecte (ceea ce "suna" bine
nu este totdeauna si corect). Descartes marcheaza un moment important in
dezvoltarea modelelor simbolice fara sa ajunga la crearea unui model simbolic
fundamental asociat realitatii externe.
Aici trebuie facute niste precizari. Astfel, matematica este un model simbolic
neasociat cu realitatea externa. Totusi, modelele simbolice matematice se pot
folosi pentru a formaliza un model simbolic asociat realitatii externe. De
exemplu, Mecanica lui Newton a aparut la inceput ca un model simbolic bazat pe
logica iar apoi a fost formalizat prin matematica. De aici apar confuzii care se
intind pina in zilele noastre (vezi teoria lui Goedel care demonstraza matematic
existenta lui Dumnezeu).
Confuzia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii externe.
Astfel, de indata ce avem un model asociat realitatii externe, el poate fi
formalizat printr-un model matematic. Acest model matematic face predictii care,
prin modelul simbolic asociat realitatii externe, se pot compara, prin IR, cu
realitatea externa. Acest proces normal (predictie > comparatie > corectie > o
noua predictie) duce la perfectionarea modelului asociat realitatii externe. Este
evident ca modelul matematic nu are nici o valoare daca nu se urmeaza procedura
normala de mai sus (procedura pe care Goedel, de exemplu, nu a urmat-o ).
Este putin probabil ca Descartes sa fi inteles asta cum de altfel nu o inteleg
multi nici in zilele noastre. Afirmatia lui Descartes (citata mai sus) desi este
principial gresita, marcheaza un moment notabil in evolutia creierului.
1642 : Rembrandt, o culme in constructia de modele imagine complexe in pictura.
1687 : Newton construieste al doilea mare model simbolic fundamental asociat
realitatii externe, dupa Geometria lui Euclid si anume Mecanica. Mecanica lui
Newton marcheaza un alt mare moment in evolutia creierului.
In legatura cu asta, unele dictionare il dau pe Newton ca cel care a descoperit
"Legea gravitatiei". Aceasta lege este mai degraba o supozitie a lui Newton pentru
a-si salva teoria. Astfel, principiul inertiei prevedea ca orice corp lasat liber
se misca rectiliniu si uniform la infinit. Totusi, observatile astronomice arata
ca planetele si satelitii lor se misca pe orbite inchise. Contradictia intre
principiul inertiei (sustinut de principiul conservarii energiei) si modul de
miscare a corpurilor ceresti se putea anula printr-o supozitie noua care s-a numit
Legea atractiei universale. Asa cum rezulta din MDT (cunoasterea...) nu exista
nici o garantie ca gravitatia lui Newton este explicatia a ceea ce se intimpla,
chiar daca modelul lui Newton face predictii remarcabil de exacte.
Einstein, de exemplu, considera ca nu exista nici un fel de cimp gravitational si
ca aparenta atractie dintre corpuri este produsa de deformarea spatiului in
prezenta materiei. Tot ce se poate spune este ca Mecanica lui Newton, plus Legea
atractiei universale asociata ei, pe domeniul ei de aplicabilitate, face predictii
foarte bune pentru toate problemele de pe Pamint si face predictii bune in spatiul
cosmic.
1749 : Limbajul semnelor. Acesta este un limbaj artificial, construit pe baza
capacitatii de a construi si opera modele simbolice. Aceasta este, probabil, prima
limba artificiala construita vreodata. Ea translateaza GCL intr-un model simbolic
bazat pe semne si gesturi.
1781 : Immanuel Kant
In lipsa unui model simbolic fundamental, tot ce a scris este, in principiu, de
valoare limitata. Motivul este legat de faptul ca fara model simbolic fundamental,
termenii folositi de el nu pot fi corelati logic. Kant produce definitii cu o mare
frenezie, aproape pe fiecare pagina a cartilor lui fara sa-si dea seama ca aceste
definitii nu pot fi corelate logic intre ele. Kant a cunoscut Mecanica lui Newton
dar nu a inteles absolut nimic in legatura cu metodele stiintelor exacte. Kant
poate fi citat doar ca cel care a pus probleme asociate cunoasterii fara a aduce
nici o contributie la punerea problemei pe baze stiintifice.
1791 : Mozart
Culmea si inceputul declinului modelelor imagine in general si in muzica in
special.
1804 : Napoleon
In teoria generala, creierul apare cu doua functii fundamentale: cunoasterea si
modificarea realitatii externe in baza unui model de actiune. Este posibil ca
motorul multor razboaie sa fie dorinta de a modifica realitatea externa in baza
unui model de actiune acceptat de grupuri mari de oameni. Asta poate fi asociata
cu o foarte probabila crestere a nivelului 2 de constiinta a populatiei in
general, in acea perioada. Acest lucru a inceput sa fie posibil odata cu cresterea
capacitatii tehnice de comunicatie intre oameni. Cresterea capacitatii de
comunicatie a permis ca un astfel de model de actiune sa ajunga sa fie cunoscut si
acceptat de mase foarte mari de oameni.
1834 : Scrierea Braille
1837 : Codul Morse
1854 : Logica simbolica a lui Boole
1859 : Teoria evolutionista a lui Darwin
Teoria nu are un model simbolic la baza. Faptul ca se observa multe fapte care par
sa confirme teoria lui Darwin nu este suficient pentru o stiinta exacta. In acest
moment tot ce se poate spune este ca pe model cu bataie scurta, sunt multe date
experimentale care pot sa sustina o teorie evolutionista. Extrapolarea acestei
teorii la aparitia omului din maimuta este imposibil de sustinut fara un model
simbolic fundamental.
Nici MDT nu poate oferi, in mod direct, prea multe date in legatura cu o posibila
evolutie de la creier de animal la creier de om. Totusi, teoria sugereaza ca
singurul mod eficient de constructie/operare de modele simbolice ar fi cu un
hardware specializat (vezi teoria generala). Daca ar fi asa, atunci teoria
evolutionista ar fi gresita in explicarea aparitiei omului.
1867 : Das Kapital de K. Marx
Aceasta aberatie suna frumos in teorie. Ea se bazeaza pe un model imagine
prezentat in forma unui model simbolic (o ideologie): "capitalistul ia banii iar
muncitorii lucreaza pentru el pentru foarte putini bani". La fel ca si Kant, Marx
nu a inteles metodele de abordare stiintifica a problemelor asociate realitatii
externe. La fel ca si Kant, Marx construieste modele locale care "suna" bine pe
model imagine.
Fiind bazat pe un model imagine, teoria are defectul fundamental al oricarui
model imagine: nu se poate sti importanta corecta a diverselor elemente si
relatii. Din cauza asta, marxismul are o natura fundamental paranoica. Totusi,
marxismul, impreuna cu miscarile de tip social-democrat, a fost o reactie la
dezechilibrele grave ale sistemului de organizare si conducere al societatii. Este
vorba de faptul ca economia era condusa pe baza de modele simbolice locale care nu
luau in consideratie problemele sociale. Principalul merit al teoriei lui Marx
este de a fi avut o anumita contributie la impunerea unui al treilea model de
actiune (social-democratia) alaturi de cele "clasice" (liberalismul si
conservatorismul).
1878 : Martorii lui Iehova
Ei au luat in serios ce a venit direct de la Isus Cristos si au aplicat legile
logicii (model simbolic).
1900: Max Planck introduce Mecanica Cuantica
Aici avem primul model pur simbolic asociat realitatii externe. Este un imens
succes al evolutiei creierului deoarece este pentru prima data cind apare ruptura
totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii externe. Din datele istorice
se pare ca Planck a inteles de la inceput ca teoria lui este corecta dar era
blocat de incapacitatea de a intelege teoria pe baza de modele imagine. Se pare ca
sustinerea din partea lui Albert Einstein l-a convins pe Max Plank sa-si publice
teoria.
Mecanica Cuantica nu poate fi translatata in nici un fel de model imagine. Daca o
astfel de translatare s-ar face, se vor obtine contradictii sau aberatii logice.
Una dintre cele mai cunoscute astfel de aberatii este asa zisa natura duala a
luminii (vezi teoria generala). Mecanica Cuantica a produs, direct sau indirect,
un imens impuls in dezvoltarea civilizatiei actuale.
1905 : A. Einstein: Teoria lui Einstein a pornit de la Geometria lui Euclid si
Mecanica lui Newton. Pe aceasta platforma, Einstein a adaugat principii noi,
inclusiv o noua Geometrie astfel ca modelul simbolic construit de el este, de
fapt, unul nou. Pentru prima data este deci corectat si extins un model
fundamental (Newton). Modelul lui Newton a fost verificat ca fiind bun timp de
peste 200 de ani iar acum s-a vazut ca este limitat. Asta este o foarte buna
lectie asupra metodelor stiintelor exacte.
1914 : Primul razboi mondial pornit in Europa.
1917 : Comunismul in Rusia. Acesta este un model imagine prezentat in forma unui
model simbolic, adica o ideologie. Comunismul este un model imagine pe intelesul
"tuturor".
Una din explicatiile posibile ale "succesului" comunismului poate fi in solutia
egalitarista la problema reala a dispersiei imense in plan material, cultural,
etc., intre oameni. Aceasta dispersie exista atit in interiorul aceleasi tari cit
si intre tari. Sistemul "clasic" de tip capitalist stratifica foarte dur oamenii
dupa criterii economice. Solutia care a fost gasita in tarile din vestul Europei
este reducerea acestei dispersii atit prin politici cu influente sau caractere
social-democrate (in special protectie sociala si programe de egalizare a
sanselor) dar si cu atenuarea prapastiei intre capitalisti si proletari prin
aparitia unei puternice clase de mijloc si prin aparitia societatilor pe actiuni.
Din nefericire, aceste solutii erau ne-aplicabile in Rusia de atunci, din cauza
dispersiei prea mari intre capacitatile oamenilor si din cauza inapoierii in toate
planurile (material, cultural,..). Comunismul a fost atunci cam singura solutie.
Egalitarismul era intrucitva realizabil dar pretul era ineficienta economica.
Problema dispersiei intre nivele/valori continua sa se manifeste din ce in ce mai
dur si in zilele noastre, inclusiv intre diverse tari sau zone culturale din lume.
Aceasta problema se va agrava tot mai mult si s-ar putea ca variante
"imbunatatite" ale sistemului comunist-egalitarist sa reapara in unele tari
amenintate de fundamentalisme, sub forma unor sisteme dictatoriale
"perfectionate".
1928 : Walt Disney: modelele imagine evolueaza spre modele concept si in
cinematografie, ca rezultat al evolutiei creierului.
1939 : Al doilea razboi mondial
Ambele razboaie mondiale precum si toate razboaiele din Europa au cauze extrem de
complexe. MDT spune ca un razboi se poate declansa doar daca exista un model de
actiune adecvat, acceptat de marea masa a populatiei. Totusi, asta nu este
suficient. Orice incercare de a explica razboaiele, chiar bazat pe MDT, este inca
foarte riscanta.
Vom incerca, totusi, sa vedem citeva lucruri in legatura cu aparitia razboaielor,
asa cum ele apar in MDT. Un fapt este ca a existat o puternica vointa populara de
a face razboi. Alt fapt este ca "simbolistii" au produs avansuri tehnologice care
nu au fost corect asimilate de "imagistii" care conduceau popoarele.
Sa vedem daca MDT poate explica aceasta puternica dorinta de a face razboi a
oamenilor. In razboi exista' pericol de moarte. MDT spune ca in PSM se afla modele
care trebuie sa protejeze si sa asigure supravietuirea vesnica, neconditionata a
omului. Sa vedem problema PSM-ului in detaliu. Modelele cu bataie scurta
(gesturile reflex) nu sunt eficiente in prevenirea razboiului. Ele sunt bune doar
in fata unui pericol iminent. Modelele cu bataie lunga din PSM sunt, in general,
ceea ce numim "instincte". Ele pot indemna pe un soldat sa-si faca un adapost mai
bun desi nu exista' un pericol iminent. Nici aceste modele cu bataie lunga din PSM
nu pot preveni un razboi dar pot creste rata de supravietuire dupa ce razboiul s-a
declansat.
Razboaiele nu se pot pune in corespondenta decit cu actiunea asupra realitatii
externe, in baza unui model de actiune. Teoria spune deci ca razboaiele se pot
declansa numai daca exista un model de actiune, acceptat de marea majoritate a
populatiei, adecvat producerii unui razboi.
Daca in cazul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit ("noi trebuie
sa ne aparam tara/poporul"), modelul de actiune al atacatorilor este mai complex.
Un posibil model ar fi "noi avem arme mai bune decit ei" sau "noi avem siguranta
ca vom cistiga" .
In cazul concret al celor doua razboaie mondiale, pare sigur ca a existat un
complex de modele de actiune care au sustinut aparitia razboaielor. Unul dintre
aceste modele a fost in mod sigur modelul "noi avem arme mai bune".
Exemplu: fata de nivelul tehnic de inarmare al primului razboi mondial (avioane
foarte primitive, tancuri foarte primitive, strategii defensive care au produs
efecte catastrofale etc.) in jurul anului 1938 (aprox. in 20 de ani) s-au obtinut
succese uluitoare (tancuri ofensive rapide si extrem de perfectionate, o aviatie
extrem de avansata si diversificata, telecomunicatii pe scara larga, strategii
ofensive etc). Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai complexe si tot mai
avansate, erau controlate de oameni formati la nivelul anului 1914. Din cauza
avansului tehnologic extrem de rapid, acesti oameni au fost orbiti de tehnologie
si astfel au cazut in capcana propriilor fantezii. Imaginile filmate din timpul
marilor manifestari naziste arata o populatie orbita de forta si tehnica militara.
Cred ca orice om normal ar fi putut sa cada in aceasta capcana, nu numai
conducatorii.
Odata ce un model de actiune adecvat producerii unui razboi a existat in mintea
majoritatii oamenilor, s-au creat conditii de producere a razboaielor. Razboaiele
sunt favorizate de conducatori "imagisti" care deci nu au capacitatea tehnica de a
construi si opera modele simbolice de buna calitate cu bataie lunga dar care au un
model imagine adecvat unui razboi si care este usor de asimilat de catre
populatie.
1948: Razboiul rece: paranoia comunista a impiedicat unele popoare sa inteleaga
ce se intimpla. Conceptii simple, cum ar fi "eficienta economica", mai au si acum
nevoie de timp pentru a fi acceptate.
1989: Comunismul se prabuseste aproape peste tot in lume. Motivul imediat a fost
lipsa de eficienta economica. Totusi, este clar ca in conditiile unei dezvoltari
continue a modelelor simbolice, s-a obtinut o contradictie tot mai mare intre
modelele simbolice si modelul imagine invariant al comunismului.
Popoarele care au fost in zona comunista incearca, uneori cu succes foarte
limitat, sa recupereze timpul pierdut. Complexul paranoiei induse bintuie la toate
nivelele. Modelul comunist "clasa muncitoare este motorul societatii" este inca
bine integrat in structura de gindire a majoritatii oamenilor, inclusiv a
intelectualitatii. Iesirea din aceasta situatie este si acum traumatizanta.
Principala metoda de echilibrare postcomunista este modelul de ecranare "conteaza
numai 'astazi', trecutul nu mai exista" (asta este o manifestare de schizofrenie
indusa de tip XS1B).
Din nefericire, noua generatie este incapabila macar sa inteleaga faptul ca ei
trebuie sa construiasca o noua societate. Din aceasta cauza, noua societate se
construieste haotic, prin imitatie, avind ca referinta structura de modele din
Europa de Vest. Solutia corecta ar fi fost sa se refaca totul bazat pe modele
simbolice cu bataie lunga. Acestea ar fi trebuit sa asigure racordarea lumii
postcomuniste la lumea civilizata in functie de capacitatea reala de schimbare a
oamenilor. Asta insa ar presupune existenta unei elite. Tarile foste comuniste
care au avut totusi o elita au iesit mai bine din comunism decit tarile in care
elita nu a existat. Romania este un exemplu de tara fara elita si care mai are o
cale foarte lunga pina sa ajunga la un nivel acceptabil de civilizatie.
1979...1994 : Iranul devine fundamentalist, Idi Amin in Uganda, foamete in
Etiopia, Razboiul Iran-Irak, foamete in Somalia, razboiul din Ruanda.
Apar mereu situatii in care unele popoare nu mai pot evolua. Ele par condamnate
fara speranta, avind in vedere ca Rusia, o tara de tip simbolic, a avut nevoie de
80 de ani pentru a se desmetici. In acest moment nu mai exista' speranta pentru
mai mult de jumatate din populatia globului de a evolua pe baza modelelor
simbolice.
Un caz tipic este Somalia. Faptele primare sunt:
1. Somalezii mureau de foame la propriu si din cauza propriei incapacitati.
2. Occidentalii le-au adus de mincare
3. Cind s-au inzdravenit, i-au atacat pe cei care i-au ajutat (americanii).
4. Americanii s-au retras cu mare viteza
5. Occidentul incepe se renunte la principiul "viata omului este valoarea suprema"
si sa-l inlocuiasca cu principiul "nu-i ajutam pe cei care n-au de gind sa se
ajute si singuri". Primul efect al acestei schimbari fundamentale a fost ignorarea
tragediei din Ruanda.
1993 : Atac terorist cu bomba la WTC din New York
2001 : Teroristii ataca violent lumea civilizata (avioane de pasageri contra WTC).
Fenomenul terorismului cu varianta lui "soft" numita "antiglobalizare" se va
accentua. Nu exista' speranta ca aceasta problema va fi rezolvata in conditiile
date de astazi (in limita sistemului democratic actual).
Daca teroristii sunt extremistii care, judecind in baza modelelor imagine, nu mai
inteleg lumea "simbolica" din jurul lor, militantii "antiglobalizare" sunt
"imagistii" din tarile "simbolice". Nici teroristii si nici militantii
"antiglobalizare" nu vor accepta vreodata lumea "simbolica". Din nefericire, in
limita principiilor lumii civilizate, singura dezvoltare probabila este conflictul
permanent.
De fapt, ceea ce s-a intimplat este ca fractii importante din lumea in care traim
incepe sa refuze modelele simbolice. Acesta este stadiul in care ne aflam azi.
Sa facem un rezumat pina acum. Astfel, creierul a evoluat prin scaderea relativa a
capacitatii de a construi modele imagine in favoarea cresterii capacitatii de a
construi modele simbolice.
Pasii mari sunt:
1. limba vorbita, 140000 ani in urma
2. scrierea fonetica 5700 ani in urma
3. Geometria lui Euclid 2300 ani in urma
4. Mecanica lui Newton 340 ani in urma
5. Mecanica Cuantica 100 ani in urma
6. O parte importanta a lumii de azi refuza modelele simbolice si se
refugiaza in fundamentalisme de toate felurile. Tarile simboliste sunt obligate sa
ia masuri active contra pericolele generate de fundamentalisme.
Totusi, fundamentalistii nu se mai pot intoarce la modele imagine de acum 100 de
ani de exemplu, deoarece intre timp multe abilitati in domeniul modelelor imagine
au fost pierdute. Acest tip de personalitate fundamentalista este inca o enigma.
In prezent avem zone ale lumii care s-au reintors la modele imagine (tendinta
fundamentalista) iar in tarile cele mai avansate exista tendinta de folosire
extensiva a modelelor simbolice. Aceasta dispersie se va agrava in viitor.
Sa vedem ceva mai in detaliu problema evolutiei creierului in contextul Europei
din zilele noastre.
Faptele primare sunt:
- lumea este propulsata de o minoritate de oameni "simbolici" care produc aproape
zilnic avansuri tehnologice.
- majoritatea incepe sa aiba dificultati sa urmeze eficient acest avans tehnologic
- "simbolicii" construiesc facilitati care sa-i faca pe "imagisti" sa integreze
cit mai usor noile metode/tehnologii, inclusiv prin interfete imagine catre
modelele simbolice.
Aici apare problema pentru ca:
-"simbolicii" au tot mai mari dificultati de a face usor accesibile de catre
"imagisti" a noilor facilitati tehnologice. De aici o tendinta de rupere.
- "imagistii" sunt tot mai exasperati de presiunea de a se adapta in fiecare zi la
noile cerinte si de aici o alta tendinta de rupere. Atentie: asta se refera la
Europa occidentala din zilele noastre !
Ceea ce cer "imagistii" se bazeaza pe modele imagine. Totusi, analiza bazata pe
modele imagine este foarte periculoasa. Este usor de a construi modele imagine
accesibile care par corecte. Totusi, in lipsa analizei logice si a valorilor
numerice, ele pot sa duca la concluzii false in fond dar credibile pentru
"imagisti". Dupa cum se vede, nici Europa nu este la adapost de spectrul
fundamentalismului.