Desi procesul de interactie intre un creier si realitatea externa are loc pe baza
a doua functii independente (ale modelelor M si ale modelelor ZM), peste tot se va
vorbi despre acest proces ca si cind ar fi un singur proces. Asta este asa si
pentru a nu complica descrierea dar si pentru ca aceste doua procese (M-ZM) sunt
strins corelate.
Pentru orice fel de realitate externa, creierul va face un model imagine. Aceasta
functie este in principiu identica la oameni si la animale.
In realitatea externa se pot intilni foarte multe elemente asemanatoare.
De exemplu, un ciine ar trebui sa construiasca multe modele YM ale altor ciini cu
care trebuie sa interactioneze.
Aceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de
informatie inutila (un model YM pentru fiecare ciine intilnit, in acest exemplu).
Primul nivel de evolutie al creierului este constructia de modele concept. Un
model concept este un model simplificat. El se potriveste, in mod aproximativ, la
foarte multe elemente asemanatoare. In loc sa se construiasca un model imagine
pentru fiecare element asemanator intilnit, se va construi un singur model
concept, urmind ca fiecarui element particular sa-i fie atasate (in M-ZM)
informatii particulare de identificare/particularizare.
Observatie: aparitia modelelor concept nu inseamna' ca modelele imagine pure nu
mai sunt utilizate. Modelele imagine pure sunt cele care sunt asociate numai cu
o singura entitate din realitatea externa si ele se construiesc pentru situatii
speciale. De exemplu, un pui de ciine ar putea sa aiba un model pur imagine al
mamei lui.
Modelele concept cresc viteza de operare a modelelor M (din cauza modelelor YM
simplificate) si reduc foarte mult efortul unui creier de a intelege realitatea
externa (scade drastic cantitatea de informatie care trebuie prelucrata). Acesta
este nivelul 1 de evolutie, atins, probabil, de toate animalele.
Urmatorul nivel al evolutiei este constructia de "etichete" care sa activeze
direct un model ZM, folosind informatii foarte simplificate date de modelele M.
Acesta este nivelul 2. Pentru animale, aceste etichete sunt de obicei modele
imagine de tip sonor sau olfactiv (termenul "imagine" este asociat peste tot in
aceasta teorie, cu orice fel de informatie de tip analogic inclusiv sunete sau
mirosuri).
Astfel, atunci cind un model M contine o informatie de tip eticheta, un model ZM
se activeaza fara a astepta ca modelul M sa construiasca un model preliminar
complet. Modelul ZM care se activeaza poate sau nu sa fie legat de modelul ZM-
local, asociat lui M.
Exemplu: multe animale lasa anumite substante cu mirosuri specifice in diverse
locuri. Alt animal poate simti acest miros si va activa un model ZM asociat (daca
acest model exista'). Acest model ZM nu este asociat direct cu modelele M-ZM
active in acel moment.
Astfel, etichetele permit aparitia unei forme primitive de comunicatie, bazata pe
modele imagine. Comunicatia bazata pe modele imagine se intilneste si la oameni.
Ea are importanta practica doar in situatii foarte bine definite. De foarte multe
ori acest fel de comunicatie primitiva, bazata pe modele imagine, este imprecisa
sau ambigua.
Aici este de observat un detaliu foarte important. O eticheta, asa cum a fost deja
descrisa, este de obicei, la rindul ei, un model. Perceperea unui miros sau a unui
sunet se face prin constructia unui model imagine de tip M. Acest model M va cauta
un model YM compatibil (asemanator) cu el, care va fi astfel activat. De cite ori
o informatie venita din exterior va genera activarea unui model de tip eticheta,
acesta, la rindul lui, va activa unul sau mai multe modele specifice de tip ZM, cu
bataie lunga. Modelele ZM astfel activate ii vor permite acelui animal sa
inteleaga realitatea externa inainte ca modelele normale M-ZM-local sa inteleaga
ce se intimpla'.
Acesta este cel mai inalt nivel atins de animale.
Evolutia catre eficientizarea activitatii creierului continua cu urmatorul nivel
atins numai de oameni.
Am aratat ca, in cazul animalelor, o anumita informatie (de tip eticheta) poate sa
activeze un anumit model ZM, indiferent de modelul ZM local. Urmatorul pas catre
eficientizare, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu va mai activa
modelul ZM asociat ci numai un numar limitat de adevaruri ale lui.
Aici este un punct critic. El trebuie tratat cu grija deoarece aici ne aflam la
bariera trecuta de oameni si pe care nici un animal nu a putut vreodata s-o
treaca.
Deci, exista' un model ZM si o "eticheta" asociata lui. Problema este de a asocia
eticheta la o cantitate minima de informatie din modelul imagine asociat. Aceasta
cantitate minima de informatie poate fi obtinuta sub forma unor adevaruri generate
de acel model imagine. Intrucit un model imagine genereaza adevaruri imagine,
problema este de a avea o functie total noua', care sa utilizeze o informatie data
de un model imagine sub un alt mod de inregistrare.
Teoria nu poate in nici un fel preciza cum este implementata aceasta functie care
nici macar nu poate fi definita complet. Totusi, un model fundamental, cum este
acesta, nu se preocupa prea mult de implementarea tehnologica a functiei.
Teoria spune ca "eticheta" va fi asociata numai cu o colectie de adevaruri si nu
cu tot modelul. In acest fel, "etichetele" care sunt asociate cu o colectie de
adevaruri, vor deveni elementele unui nou tip de model si anume modelul simbolic.
Etichetele vor deveni cuvinte si vor fi asociate cu o colectie de adevaruri ale
modelului imagine asociat. Aceste adevaruri vor constitui definitia simbolica a
cuvintului.
Asa cum am aratat, aici este un punct critic. Adevarurile generate de un model
imagine sunt adevaruri imagine. De exemplu, un animal simte un miros. Mirosul
poate fi asociat de acel animal cu hrana sau cu pericolul. Mirosul va activa deci
un model ZM asociat lui. Este usor, pentru noi oamenii sa intelegem asta dar
pentru un animal acel miros specific (acel adevar imagine) va activa alt model
imagine si asta e tot.
Pe model simbolic, adevarurile imagine ar trebui inregistrate si generate intr-un
mod diferit. Aici se poate vedea deci o "distorsiune" a procesului evolutiv dar
accentuez ca aici incerc doar sa vad daca exista' sau nu o cale de a trece de la
modele imagine la modele simbolice. Teoria nu sustine si nu interzice trecerea de
la modele imagine la modele simbolice. In definitiv, daca aparitia modelelor
simbolice a rezultat sau nu prin evolutie este o problema exterioara teoriei.
Teoria arata' precis nivelele indiferent daca se poate trece sau nu de la un nivel
la altul prin evolutie sau prin alte procedee nespecificate. Problema este reluata
la capitolul urmator.
Deci, pe nivelul 3, un element (cuvint) al unui model simbolic va avea atasat lui
atit modelul imagine cit si o definitie (o colectie de adevaruri simbolice
generate de model). Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a
acestor adevaruri pe model simbolic este diferit de modul de inregistrare a lor
in cadrul modelului imagine.
Functia fundamentala de operare cu modele imagine nu este pierduta dar nu mai este
absolut necesara (ea se poate activa doar daca este nevoie). Deci, la acest nivel
3 de evolutie, elementele simbolice (cuvintele) nu vor mai activa modele ci numai
anumite adevaruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate. Acest
nivel este nivelul minim pentru ca un creier sa fie considerat ca fiind creier de
om. Nici un animal nu a reusit sa atinga inca acest nivel.
De exemplu, cind folosim cuvintul "ciine" este foarte probabil sa activam unul sau
chiar mai multe modele imagine. Totusi, nu mai este necesar ca aceste modele sa
fie activate asa cum se intimpla', de exemplu, in propozitia: "Merg la padure cu
pusca si cu ciinele". Desi am folosit 3 elemente care, fiecare in parte, are in
spate un model, noi nu am activat nici unul dintre ele. Fiecare element este
definit numai ca o colectie de proprietati ale modelului atasat, fara activarea
modelului.
Propozitia in asamblu are o semnificatie suficient de clara, bazata pe logica,
pentru ca, la acest nivel, sa nu fie nevoie sa activam nici un model imagine.
Modelele imagine asociate cuvintelor se vor activa numai atunci cind trebuie sa
facem un model de actiune exact, atit pe model imagine cit si pe model simbolic.
Pe nivelul 3 de evolutie a aparut deci limba de comunicatie generala (GCL).
Prezenta acestui model simbolic intr-un creier va califica acel creier ca un
creier de om, conform cu MDT.
Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 4 de evolutie si anume folosirea
unor cuvinte care nu mai au asociate nici un model imagine.
Exemplu: se dau cuvintele: "acest mar", "mar", "fruct", "hrana". "Acest mar" este
asociat cu un model pur imagine, "mar" este asociat cu un model imagine de tip
concept, "fruct" si "hrana" sunt elemente de tip simbolic. Ele nu mai sunt
asociate cu nici un fel de model imagine. Ele sunt asociate doar cu un set de
definitii simbolice, folosind alte elemente simbolice (cuvinte).
Prin conceptualizare avansata, adevarurile asociate unei familii de modele imagine
pot sa piarda legatura cu modelele imagine particulare al acelei familii. Probabil
ca acesta a fost metoda de trecere de la nivelul 3 la nivelul 4 pe scara evolutiei
creierului.
Nivelul 4 de evolutie a facut posibila constructia de modele simbolice complexe,
de tip concept, cunoscute si sub numele de limbaje logico-matematice. Elementele
acestor modele simbolice nu mai pot fi puse in nici un fel in corespondenta cu
nici un fel de modele imagine.
Exemple: cuvintul "mar" are in general atasat lui un model imagine de tip concept.
Dar, nu putem in nici un fel sa ne imaginam ce este un "fruct" sau ce este
"hrana". Daca in cazul acestor doua cuvinte, unii mai pot forta imaginatia intr-un
mod mai degraba confuz pentru a-si "imagina" ce este un "fruct" sau ce este
"hrana", imaginatia este total blocata atunci cind trebuie sa gasim, de exemplu,
solutia unei ecuatii matematice. Imaginatia nu mai poate fi folosita in nici un
fel in cadrul modelelor simbolice.
Aparitia limbajelor logico-matematice a facut posibila translatarea modelelor
imagine din realitatea externa in modele simbolice. Au aparut, in acest fel,
printre altele si stiintele exacte.
Se da ca exemplu Mecanica lui Newton. Elementele acestui model simbolic sunt
masa, spatiul si timpul. Nici unul din acesti termeni nu se poate asocia cu nici
un fel de model imagine (totusi, unii oameni inca incearca sa-si "reprezinte"
cumva acesti termeni sub forma de modele imagine). Folosind si o colectie de
relatii fundamentale, modelul lui Newton poate prezice corect evolutia unei
sectiuni a realitatii externe.
Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 4+ care va fi denumit, totusi,
nivelul 5 de evolutie al creierului uman. Acest nivel, atins cu numai 100 de ani
in urma, inseamna constructia de modele pur simbolice, asociate realitatii
externe. Pentru prima data in istoria cunoasterii, realitatea externa nu mai este
asociabila cu modele imagine.
Exemplu: Mecanica lui Newton (model simbolic) prezice traiectoria unei pietre
aruncata sub un anumit unghi. Totusi, si fara a sti fizica, putem sa ne imaginam
acea traiectorie. Aici, modelul simbolic al Mecanicii poate fi pus in
corespondenta cu modele imagine.
Modelele pur simbolice nu mai pot in nici un fel sa fie asociate nici direct nici
indirect cu modelele imagine. Singurul model de acest tip cunoscut pina acum este
Mecanica Cuantica.
Exemplu: in legatura cu Mecanica Cuantica, exista' o problema "clasica" Aceasta
problema este numita "natura duala a luminii". Este vorba de faptul ca exista'
experimente care arata ca lumina este o unda. Alte experimente demonstreaza ca
lumina este formata din particole. Evident ca logica pare sa esueze in aceasta
problema.
Aberatia cu "natura duala a luminii" este sustinuta chiar de cei mai mari
fizicieni (R. Feynman de exemplu).
Problema naturii luminii a fost de mult timp rezolvata de fizicieni, in cadrul
Mecanicii Cuantice. Problema "naturii duale a luminii" nu este o problema de
fizica ci o problema a modului de a gindi.
Problema apare atunci cind fizicienii incearca sa ne explice/descrie ce se
intimpla. In acel moment se folosesc modele imagine. Astfel, termeni ca "unda" si
"particola" au trimitere directa la modele imagine. In Mecanica Cuantica, aceiasi
termeni sunt asociati cu niste formule matematice. Nu exista' nici un fel de
corespondenta intre Mecanica Cuantica si lumea modelelor imagine. Daca cineva
forteaza stabilirea acestei legaturi, atunci se produc aparente aberatii logice
cum e si aceasta asa zisa "natura duala a luminii". In Mecanica Cuantica si
deocamdata numai aici, realitatea externa este inteleasa fara a mai fi asociata
sau asociabila cu modelele imagine.
Asa cum s-a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice informatie este nonsens
din principiu daca nu este declarat de la inceput modelul. In exemplul de mai sus,
natura luminii este perfect inteleasa in Mecanica Cuantica. Daca nu stim Mecanica
Cuantica atunci si intrebarea despre natura luminii si raspunsurile sunt non-
sensuri. In consecinta, nu avem voie sa intrebam care este natura luminii daca nu
cunoastem Mecanica Cuantica.
Pentru oamenii obisnuiti poate parea ciudat ca realitatea externa nu mai poate fi
inteleasa prin imaginatie dar succesele Mecanicii Cuantice arata ca se poate.
Acest nivel 5 de dezvoltare al creierului nu va fi atins prea curind de omul
mediu.
Sa evaluam acum lumea in care traim pe baza acestor nivele. Exista' o fractie a
populatiei care sta pe nivelul 2 si ocazional trece pe nivelul 3. Majoritatea
absoluta a populatiei se afla pe nivelul 3 si ocazional trece pe nivelul 4. Cei
care stau pe nivelul 4 si 5 sunt de asemenea o minoritate dar in crestere. Acestia
sunt cei care propulseaza societatea inainte.
Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel putin nivelul 4.