Din lyra sparta a mea cantare
Zboar-amortita, un glas de vant,
Sa se opreasca tanguitoare
Pe un mormant!
Oare femeia pe care mie
Dumnezeu santul o-a destinat
In patu-acela de cununie
S-a-nfasurat?
O caut, gandu-mi si-o-nchipuieste,
Dar n-am vazut-o de cand eu sunt...
Oare amorul ce imi zambeste
E in mormant?