Termenii "schizofrenie" si "paranoie" sunt definiti in psihiatrie mai mult sau mai
putin precis. De fapt, in psihiatrie nu exista definitii ale bolilor psihice;
exista doar descrieri ale lor.
Intr-o teorie stiintifica, definitiile sunt generate de model si deci nu se pot
compara sau echivala cu definitiile descriptive din psihiatrie. Totusi, intrucit
in limbajul comun exista acesti doi termeni, pentru a nu inventa noi termeni, ei
au fost pastrati dar cu definitiile generate de MDT.
Teoria generala nu defineste de fapt bolile. Ea defineste doar niste parametrii
asociati unor stari. O stare este considerata patologica daca niste parametrii au
valori dincolo de anumite limite mai mult sau mai putin conventionale.
De exemplu, parametrul "schizofrenie" apare in teoria mea ca avind, in fiecare
secunda de activitate a unui creier normal o anumita valoare. Valorile pot fi mai
mici (mai bine) sau mai mari (mai rau) in functie de moment. Uneori parametrul
"schizofrenie" poate ajunge in zona considerata "patologica" fara ca prin asta
acea persoana sa fie neaparat bolnava. Boala este declarata ca atare doar daca in
mod permanent si semnificativ, parametrul se afla in zona patologica. Vom descrie
si apoi vom defini cele doua boli fundamentale, asa cum ele apar in teoria MDT.
Schizofrenia
Caracteristicile, de la forme usoare la forme grave sunt:
XS1: Nu exista destule modele cu bataie lunga pentru a intelege realitatea
externa. Persoanele pot sa descrie logic si corect ce se intimpla in fata ochilor
fara a avea, de multe ori, si contextul in care faptele primare trebuie intelese.
Aceste persoane reusesc de obicei sa se integreze in societate, nu neaparat in
pozitii defavorizate (ba din contra, asa cum vom vedea).
XS2: Intelegere de proasta calitate a ceea ce se intimpla in fata ochilor (se
activeaza modele de proasta calitate sau neadecvate deoarece modelele adecvate nu
exista sau nu pot fi activate sau nu pot fi construite). Capacitatea de a construi
si opera modele cu bataie scurta este mentinuta. Aceste persoane se pot, de multe
ori, integra in societate, chiar in pozitii bune, daca au asimilat un model de
interes pentru societate.
XS3: Persoana nu are nici un model cu bataie lunga adecvat realitatii externe.
Modelele cu bataie scurta sunt putine.
De exemplu, persoana nu stie unde se afla chiar daca se afla in propria camera. In
aceasta ultima situatie, persoana foloseste doar modele rudimentare, cele mai
multe fiind componente ale PSM-ului.
Pe analiza statica, XS1 se afla in zona non-patologica in timp ce XS3 este clar in
zona patologica. Starea XS2 este la limita.
Intr-o teorie stiintifica, modul static de analiza nu este adecvat. Teoria zice ca
parametrul schizofrenie variaza continuu in timp. Un om perfect normal poate
ajunge temporar in starea XS2 iar daca este beat/drogat/sedat/obosit, chiar in
starea XS3 fara a fi declarat schizofrenic-patologic.
Vom analiza acum in detaliu XS1 unde pot sa existe doua situatii:
XS1A: Persoana are citeva modele, inclusiv cu bataie lunga asociate cu unele
domenii de activitate. Acestea ii permit de obicei sa se integreze in societate,
nu neaparat in pozitii defavorizate. In acelasi timp, lipsesc sau sunt de proasta
calitate unele modele de interes, cum ar fi cele asociate respectarii
legilor/regulilor de convietuire intr-o societate avansata bazata pe modele
simbolice. Lipsa acestor modele poate duce la acte antisociale de care persoana nu
are cum sa-si dea seama. Problema sociala apare atunci cind acest tip de oameni se
gasesc intr-un numar semnificativ de mare in societate.
XS1B: Persoana poate construi modele cu bataie lunga si modele cu bataie scurta
asociate oricarei realitati externe dar in viata normala nu are nevoie decit de un
numar foarte limitat. In acest fel, capacitatea de a construi modele proprii cu
bataie lunga se atrofiaza. Modelele cu bataie lunga exista dar au fost impuse din
exterior (prin educatie). Asta este schizofrenia indusa de societate. Atit timp
cit cerintele societatii nu se schimba, persoana se integreaza perfect in
societate. Daca cerintele societatii se schimba, acele persoane trebuie sa
asimileze noile modele cu bataie lunga pentru a se reintegra in societate. Totusi,
unele persoane ar putea sa nu mai fie in stare sa mai asimileze noi modele,
adecvate noilor conditii.
Schizofrenia indusa este un mare pericol pentru societatile avansate atunci cind
apar schimbari masive. Persoanele atinse de XS1B nu au capacitatea de a construi
singure noile modele cu bataie lunga si trebuie ajutate de societate, cu eforturi
mari si sustinute. Din nou, pericolul apare cind numarul de persoane cu XS1B este
prea mare.
Exemplu: Intr-o tara avansata, cineva vrea sa faca o excursie intr-un loc exotic.
Agentia de turism o sa-i rezolve toate problemele, fiecare pas este controlat,
asigurat, toate surprizele neplacute eliminate sau controlate, etc. O astfel de
persoana nu are nevoie sa construiasca nici un model nou, PSM-ul nu se va activa
practic niciodata si in general viata va curge lin, fara efort.
Tot ca exemplu este dat si stilul de conducere al masinilor, mai ales in America.
Politia vegheaza de generatii la respectarea stricta a regulilor de circulatie.
Cind orice posibilitate de conducere personalizata este combatuta, stilul de
conducere ajunge sa fie afectat de schizofrenie XS1B. Vor dispare modelele
necesare pentru situatii care nu au mai fost intilnite pina atunci. Daca mediul nu
este agresiv, soferii vor avea o capacitate tot mai redusa de auto-protectie la
greselile altora. Accidentele in lant sunt consecinta directa a schizofreniei
induse.
Avem deci doua posibilitati:
1. Acceptam schizofrenia indusa si construim masini si infrastructuri tot mai
sigure, pe principiul ca toti trebuie sa circule.
2. Acceptam conducerea personalizata (stilul agresiv nu mai este combatut).
Un mediu agresiv stimuleaza dezvoltarea inteligentei deci capacitatea de
constructie si operare de modele noi cu bataie lunga. Agresivitatea ii face pe
majoritatea soferilor mai buni si mai capabili de a reactiona corect la situatii
neprevazute, inclusiv la greselile altora.
Pe de alta parte, agresivitatea poate genera de asemenea accidente (cei prea
agresivi).
Daca neexperimentatii se vor simti agresati, ori devin experimentati deci agresivi
ori vor renunta sa mai conduca. Societatea va ajunge cindva sa analizeze ambele
variante, cu avantajele si dezavantajele lor.
In acest moment, metoda folosita este metoda schizofrenica: rezolvam problema care
deja a aparut astfel ca ea sa nu mai apara in viitor. Metoda asta este
schizofrenica deoarece acest fel de rezolvare a problemelor nu este in stare in
nici un fel sa prezica ce alte probleme (cu bataie lunga) ar putea sa apara in
urma unei modificari. Singurul ei avantaj este ca da o asigurare personala
(justificare inclusiv in plan juridic) celui care ia astfel de masuri.
In legatura cu exemplul de mai sus, teoria arata existenta unei dileme
fundamentale: optimizare sau capacitate de a face fata unui mediu agresiv. Astfel,
intr-o structura optimizata, cu schimbari lente, apare tendinta de schizofrenie
indusa. Oamenii au reactii optime atit timp cit mediul este stabil. La o schimbare
de mediu, oamenii au o capacitate redusa de a re-deveni compatibili cu mediul
schimbat. Intr-un astfel de mediu sunt favorizati cei care sunt agresivi cu
mediul.
Continuam cu schizofrenia indusa (XS1B). Cind un astfel de stil de viata este
urmat un timp prea indelungat, persoana va fi afectata de o schizofrenie indusa de
mediu care, dupa o anumita virsta, poate deveni patologica. Contracararea acestui
fenomen se poate face datorita progresului tehnologic. Schimbarile tehnologice
forteaza oamenii din tarile avansate sa construiasca zilnic noi si noi modele.
Tot la XS1B se mai poate observa ca, desi societatea forteaza oamenii sa
construiasca noi si noi modele aproape zilnic, unii oameni ar putea sa nu aiba
capacitatea sa faca asta. Cum evolutia se bazeaza pe modele simbolice, unii oameni
ar putea sa nu aiba capacitatea de a construi modele simbolice de buna calitate.
Astfel, poate aparea un grup de oameni care nu se mai pot integra in societate si
care ar putea sa se izoleze sau sa se intoarca contra societatii.
Schizofrenia indusa (XS1B) poate sa creeze modele de ecranare antisociale. Teoria
prevede ca va exista totdeauna un grup de persoane atinse de o forma mai grava de
schizofrenie indusa. Unii pot sa constituie un pericol pentru o societate. Atunci
cind acest grup obtine destula putere, ei vor putea destabiliza societatea in
ansamblul ei.
Schizofrenia poate sa apara deci intr-un numar nelimitat de forme in functie de
perturbatiile asociate procesului fundamental de functionare a creierului.
Functiile afectate sunt:
- constructia de modele noi si de permanenta armonizare a lor cu realitatea
externa in schimbare.
- integrarea unui model nou in structura de modele deja existenta; ele trebuie sa
contina un numar adecvat de modele cu bataie scurta pentru a face fata unor
realitati externe complexe in continua schimbare.
In baza acestor consideratii, sa dam definitia schizofreniei.
Schizofrenia este o problema tehnologica a creierului. Creierul nu poate construi
modele complexe adecvate realitatii externe, pe care sa le integreze in mod
armonic/logic in structura sa generala de modele. Functia de constructie si
operare de modele cu bataie scurta este mentinuta.
De multe ori schizofrenicii de nivel 1 pot fi chiar brilianti in constructia si
operarea de modele cu bataie scurta.
Folosind un limbaj mai "liber", schizofrenia este gindirea cu bataie scurta.
Vom reveni acum la schizofrenia de tip XS1 A si B. Aceasta forma nepatologica de
schizofrenie poate sa asigure niste avantaje imense persoanei. Astfel, modelele cu
bataie lunga cer o mare cantitate de energie nervoasa pentru a fi rearmonizate si
imbunatatite in fata unei realitati in schimbare. Intr-o societate stabila, aceste
modele sunt de obicei inutile. In acest fel, o persoana atinsa de XS1 (A sau B) va
avea disponibila o mai mare cantitate de energie nervoasa pe care s-o foloseasca
pentru a face modele cu bataie scurta tot mai eficiente. O societate eficienta,
favorizeaza aparitia schizofreniei de tip XS1B si nu sanctioneaza schizofrenia de
tip XS1A. In acest fel, schizofrenia devine un avantaj pentru persoanele care
lucreaza intr-o structura stabila cu schimbari lente.
Aici mai apare un factor important. Intreg sistemul de educatie si invatamint se
bazeaza pe asimilarea de modele impuse din exterior si pe verificari ale
asimilarii acestor modele. Constructia de modele noi este total defavorizata. In
acest fel, sistemul general de educatie si invatamint forteaza aparitia
schizofreniei induse de tip XS1B.
Efectul este devastator pentru societate daca luam in consideratie si problema
constiintei. Teoria defineste constiinta ca fiind capacitatea de a construi modele
propri cu bataie lunga in care propria persoana apare ca element. In acest fel,
sistemul de invatamint premiaza implicit pe toti cei care au un nivel de
constiinta coborit!
A doua boala psihica fundamentala este Paranoia XP.
Paranoia este definita de aceasta teorie ca includerea unui model obisnuit
(ordinary model O.M.) in PSM.
Caracteristica fundamentala a unui model din PSM este invarianta lui. Aceste
modele sunt practic imposibil de schimbat oricare ar fi informatia venita din
realitatea externa. Atunci cind un model oarecare (O.M.) intra in PSM, el devine
invariant (notat OMPSM). Toate modelele pe care creierul le contine trebuie sa fie
in armonie si cu acest model, indiferent de informatiile care vin din realitatea
externa.
Astfel, atunci cind se construieste un nou model, unele informatii care vin din
realitatea externa (prin IR) ar putea sa fie in contradictie cu OMPSM. In acesta
situatie, singura modalitate de a integra IR cu conditionarea OMPSM este de a
distorsiona ZM-ul care va integra informatia generata de modelele M-ZM. Acest
lucru este posibil doar pe modele imagine. Se reaminteste ca pe modele imagine nu
exista criterii de referinta de a atribui faptelor primare o importanta corecta.
Astfel, prezenta OMPSM va face ca toate noile modele sa fie construite prin
distorsionarea importantei faptelor primare (unele fapte sunt minimalizate iar
altele pot fi exagerate).
Din aceasta cauza, paranoia trebuie inteleasa ca o boala care afecteaza
personalitatea. Personalitatea, in ansamblul ei, este de tip paranoic. Structura
de modele este/poate fi construita partial armonic, modelele simbolice asociate se
construiesc pentru a fi in acord cu modelele imagine si in general, paranoicii pot
avea o structura armonica si logica brilianta, uneori.
Detectarea paranoiei este foarte dificila deoarece bolnavii pot sa nu aiba
contradictii logice in structura de gindire si in plus pot avea un bun cuplaj cu
realitatea externa in schimbare.
Multi paranoici sunt brilianti in gindire, cu o logica infailibila. Exemplul lui
Hitler este elocvent. OMPSM-ul lui se numea "rasa ariana este o rasa superioara".
Tot ce a urmat s-a bazat pe logica. Se pot reaminti si personalitatile comuniste:
OMPSM-ul lor se numeste "clasa muncitoare este purtatoarea progresului".
Cind exista un OMPSM atunci avem clar o boala, deoarece intreaga personalitate
este paranoica. Nu exista, din principiu, tratament. Chiar daca OMPSM-ul ar fi
distrus, toata structura de modele, care este in armonie cu OMPSM-ul, ar trebui
reconstruita iar asta este imposibil.
Vom vorbi acum de forme usoare de paranoie, nedeclarate ca boli. Dupa cum stim,
atunci cind un model devine invariant, toate modelele asociate lui vor fi
distorsionate pentru a fi in armonie cu modelul invariant.
Sa presupunem ca un creier are un model normal, construit corect pe baza
informatiilor luate din realitatea externa (de exemplu modelul "sot/sotie"). Acest
model ar putea la un moment dat sa devina total neadecvat in intelegerea
realitatii externe (de exemplu sotul/sotia din realitatea externa sa dispara sau
sa fie altfel decit in model).
O persoana aflata in aceasta stare ajunge sa se manifeste ca o paranoica (poate sa
nege existenta a ceva care se afla in fata ochilor ei, de exemplu). Acest model nu
este de obicei in PSM dar, fiind legat cu foarte multe alte modele, devine extrem
de greu de modificat. Ar trebui modificate odata cu el foarte multe alte modele si
asta poate depasi capacitatea tehnica de procesare a creierului. Din cauza asta,
una dintre optiuni este de a lasa modelul cu probleme in pace. In aceasta
situatie, avem o forma de paranoie, asa cum am aratat, care se manifesta prin
confuzii sau prin evitarea discutiei despre problemele asociate modelului cu
probleme.
Nefiind patologica (nu exista OMPSM), "boala" ar putea fi vindecata (mai ales la
persoanele tinere). O posibilitate este de a construi modele de ecranare. Modelele
de ecranare nu distrug modelul gresit/neadecvat dar il pot face inactiv. Pretul
este un traumatism psihic (constructia unui model de ecranare) urmat de un imens
efort de constructie de noi modele.
Acest tip de problema (modele importante care nu mai corespund cu realitatea
externa) poate sa apara in orice moment, in forme mai mult sau mai putin grave.
Prevenirea aparitiei acestei forme usoare de paranoie se poate face printr-o
educatie adecvata. Ea poate sa apara la orice virsta.